Macesul si macesele

Macesul mai este cunoscut, popular, si sub denumirile de rug, ruja, trandafir salbatic, trandafir de padure ori trandafir cainesc
Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate.

Macesul este o adevarata planta panaceu. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete, macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga, intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice, aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului, vinului, dulcetii, sosurilor sau a supei de macese. Planta salbatica, dar si decorativa, aliment delicios, dar, inainte de toate, un medicament de exceptie, merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces.
Macesul, ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa, familia Rosaceae, macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate, cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, macies, maracinele cotofanei, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-vacii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir de camp, trandafir salbatic, trandafir de padure, trandafir cainesc, tufa de rug, zgorghin. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata, Rosa rugosa.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte, Rosa pendulina L, care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses, Rosa canina L.
Istorie si legende. Datorita proprietatilor sale deosebite, macesul era folosit pe scara larga, inca din Antichitate, ca planta medicinala, de catre greci, romani, persi, arabi si chinezi. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei, zeita frumuseţii, dragostei, casatoriei si a fertilitatii, pentru Adonis, macesul apare intr-o ipostaza inedita. Marte, zeul razboiului, care o dorea pe Afrodita pentru el, hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. Cei doi incearca sa se salveze fugind, dar nimeresc intr-o tufa de macese. Afrodita, intepandu-se in spinii acestuia, lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces, care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri.

Se povesteste, de asemenea, ca primele rozarii, primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici, ar fi fost facute din macese insirate pe o ata, numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor.

In traditia noastra populara, macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor, fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima, fie ca sunt puse crengi de maces la poarta, la usa grajdului sau la fereastra, pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. Si nu este de mirare, pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara, cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz, sau toamna, cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator, cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina.

Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic), avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile, de 100 de ori mai bogat decat ciresele, visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. Iar daca vorbim despre macesul de munte, continutul este inca de 10 ori mai mare. In acelasi timp, acizii din macese, indeosebi acidul malic si acidul citric, contribuie la stabilizarea vitaminei C. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. Astfel, continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere, aportul de carotenoide cu beta carotene, licopen si izomeri ai rubixantinei, ca protovitamine A, reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. In plus, gasim vitaminele B1, B2, B3, B5, K, P, PP, alfa si beta tocoferol (vitamina E), acid nicotinic (vitamina antipelagroasa).

Macesele reprezinta si un puternic mineralizant, prin continutul de magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu, sulf si zinc. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli, antociani, bioflavonoide, pectina, citrate, acid malic si acid citric, terpenoide, compusi glicozidici, glicozide ale beta-sitosteronului. Petalele florilor contin ulei eteric, iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E), acizi grasi esentiali-acid linolic, acid linoleic si acid arahidonic. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici, precum betulina, licopen (izomer al carotenului), pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti.

Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani, considerate de referinta la nivel mondial, cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri), care contin cantitati insemnate de vitamina A si E, vitamine din complexul B, fier, magneziu, acizi organici, flavonoide.Macesele contin 49% apa, 23% celuloza, 21% zaharuri, 3,6% proteine, 3,5% acizi, 2,8% substante minerale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g.
Primele utilizari medicale

Culoarea lor rosie, extrem de vie, gustul dulce-acrisor, inviorator, inspira sanatate chiar de la prima vedere, astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. Medicii din Grecia si din Roma Antica, din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. La fel, beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara.
Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. Astfel ca, de la o zi la alta, sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. De exemplu, in 2008, Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie, contra durerilor produse de reumatism. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane, daneze sau americane, in lucrari prezentate la congrese medicale, toate acordand spatii ample miraculoaselor macese.
Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie, fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Semintele de macese, in schimb, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. De asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, ca prurit, catar respirator, disconfort gastro-intestinal. De aceeea, in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi.
Utilizari medicale Aspecte generale. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important.
Bogatia de substante antioxidante, actiunea de potentare antivirala a interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii, ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatrizant, preventiv tumoral. In plus, asigura o buna functionare a organelor interne, a sistemului cardiovascular, au un efect antiimbatranire, intaresc circulatia periferica, in anemie accelereaza producerea de globule rosii, combat astenia, regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. Macesele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei, stimuleaza biosinteza colagenului, a hormonilor steroizi, regleaza nivelul de catecholamina, reduc edemele.

De asemenea, pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. Dar, in primul rand, reprezinta un excelent tonic, antianemic, vitaminizant, mineralizant si revigorant, care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor, a celor slabiti sau aflati in convalescenta. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. Ele pot fi consumate sub forma de ceai, sirop, dulceata, pasta de macese, jeleu, vin si in nenumarate preparate farmaceutice.
Copii. In primul rand, macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor, infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor, cu 30 de minute inainte de alaptare. Le imbunatateste pofta de mancare, favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos, previn bolile infectioase si complicatiile acestora, le asigura necesarul de vitamine si minerale.
Procese metabolice. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic, de vitamina C, joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului, jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale.
Alergii. O cura de 45 de zile, cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi, face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii - inceputul primaverii, asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie, cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati.
Vitaminizant. Dar macesele reprezinta, inainte de toate, un excelent vitaminizant natural. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea vitaminelor, dar, in plus, ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece, la efort fizic sau intelectual, in caz de anemii, convalescenta, raceli, febra, in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul.
Sistemul nervos. Studii recente, realizate in Germania, arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres, la suprasolicitare, sa reziste mai bine in fata emotiilor negative, sa faca fata furiei, frustrarilor, enervarilor. De asemenea, macesele combat insomniile, dar si somnolenta, migrenele, asteniile, amneziile, nevrozele, anxietatea, oboseala, starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita).
Diabet. Datorita contintului crescut de antociani, macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. Ele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei.
Obezitate. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange, precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. S-a observat, de asemenea, si eliminarea unor substante toxice, precum acidul uric. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi.
Afectiuni cardiovasculare. Vitamina C, bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn
ateroscleroza, ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, macesele previn
puseele de hipertensiune. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P, macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare, intarind peretii vaselor de sange, imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. Astfel, dispar si efectele de maini si picioare reci.
Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor, a tromboflebitei, arteritei si a aterosclerozei,
reprezentand si un vasodilatator arterial. Astfel, alaturi de fructele paducelului, macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice, a crizelor de anghina pectorala si infarct. Se recomanda, primavara si toamna, cate o cura de o luna de zile cu pulbere de macese. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese.
Afectiuni gastrointestinale. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta, de asemenea, un adjuvant de exceptie. In primul rand, stimuleaza pofta de mancare si digestia. Apoi prezinta proprietati astringente, antidiaretice, diuretice, dar si usor laxative, fiind un excelent regulator al digestiei. Atat florile si frunzele, cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale, crampe, senzatie de voma, intoxicatii, enterocolite, de inflamatie intestinala, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali, precum oxiuri, ascaroizi. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate, amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere), care se consuma inainte de mese, pe stomacul gol, cate 2-3 lingurite pe zi. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate, decocturi, macerate la rece, vinuri tonice si pulberi. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana, bauta dimineata, la trezire, pe stomacul gol. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal, avand un efect laxativ de intensitate medie. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese, cate jumatate de litru administrat zilnic, are efect opus, fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi, iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii.
Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o
lingurita de miere.
Afectiuni hepatobiliare. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice, in cazul litiazei si infectiilor biliare, in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. In cazul colecistitei, a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese, cu 30 de minute inaintea fiecarei mese, in cure de 30 de zile, urmate de cate 10 zile de pauza. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar, impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni.
Afectiuni renale si urinare. Macesele au un pronuntat efect diuretic, antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar, fiind utile in cazul inflamarii cailor renale, in cazul insuficientei renale, a edemelor renale, in cazul pierderii involuntare de urina, in caz de cistite, pielonefrite, in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. Aceste efecte se datoreaza, conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale, semintelor de maces, care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii, dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii, ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi, infuzii si vin de macese.
Aparatul genital. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine, in caz de leucoree, gonoree, dismenoree, recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. In cazul hemoragiilor menstruale, se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi, prevenind astfel crampele, regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie, vertij si stari de slabiciune.
Articulatii. Fara indoiala, cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. Astfel, in tari precum Germania, Marea Britanie, Danemarca, Franta, macesele devin treptat o optiune de tratament, ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza, care, precum se stie, prezinta nenumarate efecte adverse.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei, de exemplu, s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004, care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii, dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor, cat si imbunatatirea mobilitatii.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii, ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale, cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism.

Una dintre aceste substante active, galactolipida, a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale, astfel incat nu numai ca reduce inflamatia si durerea, dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. In acelasi timp, flavonoidele, vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare.

Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia, de la Basel. Acestia au testat efectele unui acid gras, GOPO, prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor, punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor, favorizand, in acelasi timp, producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. Astfel, macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor, cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. In general, se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi, la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe, cat si interne. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice, imbunatatirea mobilitatii articulare, cat si pentru psoriazis, contuzii, intepaturi de insecte, cuperoza si diferite dermatoze alergice. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. La randul lui, lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa.
Bolile respiratorii. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. In primul rand, trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei, pe care nu o scade, dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea, asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. Infuziile, decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor, al racelilor, raguselii, rinosinuzitei, faringitei, astmului bronsic, pneumoniei si chiar a tuberculozei. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese, care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. Consumate sub forma de ceai, sirop sau dulceata, macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina, propolis, polen si miere. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta Propolets cu macese si sirop de zmeura, pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului, calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene, ajutandu-ne sa spunem adio gripelor, racelilor si mucoaselor iritate.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese, 6 lingurite pe zi, inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra, fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap, durerile musculare sau vertijul. Dar preferabil este consumul preventiv de macese, cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi, astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele, imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii, pot prevenii infectiile respiratorii, precum bronsita virala si bacteriana, pneumonia, viroza pulmonara, sinuzita, rinita.
In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice, pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta.
Convalescenta. De altfel, in convalescenta, indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie, macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort, stimuleaza pofta de mancare, imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive, tonifica, revitaminizeaza si remineralizeaza organismul.

Informatiile de mai sus sunt adunate din mai multe articole de pe net.