Mama Lui Alex

Eclere

2012-01-24T13:55:00.004+02:00

Pentru ca nu aveam un pos, mi-am cumparat unul destul de mic care era dintr-un material plastic ce s-a spart imediat ce am pus coca in el si am strans putin de ea ca sa o pot pune in tava de copt. Asa ca coca respectiva am pus-o in tava cu lingurita, ca si alta data si am facut mini eclere. Dar tot atunci mi-am adus aminte ca mama a lucrat intr-un laborator de cofetarie si ar fi imposibil sa nu aiva acasa un pos adevarat. Am si sunat-o la telefon imediat si a confirmat. La urmatoarea vizita pe care i-am facut-o mi-a dat chiar doua cu piesele de rigoare. Sa nu credeti ca am prea multe retete de dulciuri la mama mea. Cititi interviul meu de pe Gustos.ro si o sa vedeti acolo de unde am cele mai multe retete.

Inarmata cu ce-mi trebuie si l-a dorinta expresa a lui Alex, m-am apucat de lucru si au iesit aceste delicioase eclere care s-au terminat pana seara, amandoi barbatii din familia mea fiind mari mancatori de dulciuri.

Ingrediente:

Pentru coji:

1/2 pahar apa

1/2 pahar ulei

un pahar de faina

un praf de sare

Umplutura:

o cutie de crema pentru cremsnit de la Dr. Oetker

750ml. lapte

Glazura:

100gr ciocolata

50gr unt

Punem pe foc apa cu uleiul si praful de sare. Cand acestea au dat in fiert se adauga faina in bloc si se amesteca cu mixerul pana aluatul se desprinde de pe peretii vasului. Rezulta o caca potrivita. Se ia vasul de pe foc si incepem sa adaugam ouale unul cate unul amestecand bine dupa fiecare.

Intr-o tava tapetata cu hartie de copt , formam din coca pusa in pos betisoare lunguiete de aluat . Le coacem la foc iute 15 minute apoi la foc potrivit inca 5-10 min sau depinde de cuptorul fiecareia. Intre timp pregatim crema dupa instructiunile inscrise pe cutie. Eu sunt adepta cremelor preparate in casa, dar crema asta e fara cusur.

Dupa ce s-au copt cojile, le lasam un pic sa se raceasca, le taiem pe jumatate cu un cutit ascutit bine si le umplem cu crema. La operatia asta am folosit iarasi posul.

Topim la aburi ciocolata cu untul si o turnam cu grija peste eclere.

Pofta buna!

Salata de fructe

2012-01-22T21:54:00.002+02:00

Un desert pe care il ador este salta de fructe.
Folosesc atat fructe proaspete cat si fructe din compot.

Ingrediente:
2 mere
2 portocale
2 mandarine
2 banane
2 kiwi
un compot de ananas( fructe si suc)
fructele unui compot de pere
100 ml lichior

Fructele spalate si curatate de coaja iar portocalele si mandarinele si de firicelele albe, se taie in forma si marimea pe cere o dorim. Eu le asez intr-un bol mare pe randuri pe care le alternez pana termin toate fructele. La fel si pe cele din compot. Cand am terminat de aranjat pun peste ele si sucul din compotul de ananas si daca acesta nu acopera toate fructele pun si din compotul de pere. Torn si lichiorul. La aceasta salata am pus lichior de cafea, dar alta data pun si vin alb sau un coniac. Dupa ce sta la frigider cateva ore ca sa se amestece aromele, poate fi consumata ca atare sau cu frisca.

Pofta buna!

Cozonac fara ou

2012-01-22T19:59:00.004+02:00

Cozonacul este dulcele meu preferat. Mai ales daca e moldovenesc, cu umplutura suficienta si diversificata. Dar de cand ma stiu imi face rau. Nu stau prea bine cu functionarea vezicii biliare. Este cam lenesa si de aceea intotdeauna insotesc o felie de cozonac cu o pastila de colebil.
Am descoperit un cozonac cu care ma impac. Dupa ce am mancat din el, mai mult de o felie, n-am avut nevoie de colebil.
Cozonacul asta se framanta si se dospeste in masina de facut paine.

Ingrediente:

Lapte: 250 ml
Miere: 5 LG
Sare: 1/2 lg
Zahar vanilat: 2 pliculete
Unt: 150 gr
Esenta de rom: 1 fiola mica.
Faina: 500 gr
Drojdie: 1 pachetel de drojdie instant Dr. Oetker

Umplutura:
100 ml lapte
200 gr nuca macinata
100 gr zahar
Rahat taiat cubulete
Stafide
2 linguri de cacao

Mod de preparare:

Ingredientele se pun in masina de facut paine in ordinea in care le-am scris eu mai sus. In instructiunile de folosire ale masinii mele de facut paine scrie ca drojdia nu trebuie sa intre in contact cu ingredientele lichide, deci se pune peste faina.
Intre timp se pregateste umplutura. Se pune laptele pe foc, se adauga nuca macinata, rahatul, stafidele spalate si lasate la inmuiat in esenta de rom, zaharul si cele doua linguri de cacao. Se amesteca continuu pana ce se dizolva zaharul si toata compozitia fierbe putin. Se lasa la racit.
Dupa ce se termina programul de framantat si dospit, se scoate coca din recipientul masinii si se pune pe masa infainata. Se imparte in 4 parti aproximativ egale. Se ia cate o bucata de coca, se intinde pe masa de lucru in forma dreptunghiulara si se unge cu 1/4 din umplutura. Se ruleaza ca un sul. Se mai face un sul asemanator care se impleteste cu celalalt si se aseaza astfel intr-o tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Se procedeaza la fel cu celelalte doua bucati de coca, apoi cele doua tavi se acopera cu un servet curat si se lasa la crescut la loc ferit de curent si calduros, cam o ora. Se ung cu lapte si se baga la cuptorul incins din timp la 180 de grade.
Un sfert de ora nu se deschide usa cuptorului. Eu cam dupa 1/2 ora ridic tavile mai sus in cuptor ca sa se rumeneasca cozonacul frumos si deasupra si sa nu se arda dedesubt. Dupa ce trec 45 minute se controleaza cu scobitoarea daca cozonacul este copt. Se scoate din cuptor si se acopera cu un stergar si se lasa un sfert de ora sa se raceasca in forma, apoi se scot cu grija, se aseaza pe un gratar si se acopera la loc cu stergarul pana se racesc.
Cozonacul acesta nu este nici foarte dulce. Daca dorim sa fie mai dulce punem mai multa miere si un pic mai putin lapte.
Este foarte bun si vi-l recomand cu cea mai mare placere!

Pofta buna!

Salata de cartofi cu pastrama de porc afumata

2012-01-22T17:42:00.006+02:00

De mai bine de o saptamana am trecut la mese mai putin consistente, cu mai multe legume si fara grasimi. Eu as putea sa renunt si la carne dar am doi barbati de hranit si ei( mai ales leul) nu prea vrea asta. Asa ca am pregatit o salata din care sa fiu sigura ca vor manca si ei.
Si asa a fost.

Ingrediente:

200 gr pastrama de porc afumata
4 cartofi fierti in coaja
3 oua fierte
1/2 telina potrivita ca marime
o ceapa rosie
200 gr masline mamut
cateva fire de patrunjel verde
ulei de masline
zeama de lamaie
sare

Mod de preparare:

Am taiat cartofii si pastrama cubulete, am ras pe razatoarea mica telina, ceapa am taiat-o julien si ouale feliute. Le-am pus pe toate intr-un bol, am turnat peste ele cat ulei de masline am considerat necesar, am pus un praf de sare si zeama de la o jumatate mare de lamaie. Am amestecat usor prin rasturnare. A fost o masa de seara, usoara si foarte buna.

Pofta buna!

Premii

2012-01-22T07:50:00.003+02:00

Cred ca am mai multe premii decat alte postari pe blog.
Am primit unul si acum de la Maria Elena Burdulea. Iti multumesc draga mea pentru ca apreciezi blogul meu chiar daca eu cred ca nu merita. E saracut si nu se compara cu alte bloguri pe care le urmaresc si nici pe departe cu al tau. Premiul avea si trei intrebari la care trebuie sa raspund.
1). Care este reteta preferata postata pe blogul meu?
Raspunsul este: Ficatei de pasare inabusiti.
2). Care este desertul preferat postat pe blogul meu?
Raspunsul este: Negresa cu glazura de ciocolata.
3). Ce mancare credeti ca nu ati incerca niciodata sa mancati?
Raspunsul este: Melci
Dau si eu premiul mai departe oricui intra pe blogul meu si il vrea.

Paine cu lapte

2012-01-14T11:45:00.004+02:00

Sufar ca nu am un aparat de fotografiat cu care sa fac niste fotografii asa cum imi doresc.
Aceasta painica merita o imagine mai buna. Arata excelent si gustul e excelent.
Trebuie sa spun ca reteta am luat-o de la Gabriela Cara, dar mi-am permis s-o fac in felul meu, cu munca mai putina........ Deh, batranetile....
Ingrediente:
220 ml lapte
2 oua
2 linguri de miere
1-2 lingurite de sare
70gr unt
500gr faina
1 pachet drojdie uscata Dr Oetker
Mod de preparare:
Am pus in masina de facut paine ingredientele in ordinea in care sunt scrise mai sus. Atentie! Drojdia nu trebuie sa intre in contact cu componentele lichide, sau cel putin asa scrie in instructiunile de folosire a masinii mele de facut paine. Am fixat meniul de framantare si dospire, adica o ora si 30 de minute. Dupa ce s-a scurs timpul, am scos coca din vasul masinii. O coca destul de moale si elastica. Am pus-o pe masa de lucru infainata si am impartit coca in sase bucati. Am luat fiecare bucata in parte, am intans-o in forma de dreptunghi si am rulat-o pe latura ingusta.
Dupa ce am terminat de rulat toate bucatile de coca, le-am lasat pe masa de lucru, le-am acoperit cu un prosop curat si le-am lasat sa creasca 10 minute.
Am luat din nou fiecare rulou si l-am mai intins odata sub forma de dreptunghi si l-am rulat pe marginea mica a dreptunghiului. Am asezat sulurile cate trei in doua forme mici de cozonac, tapetate cu hartie de copt si unse cu unt si le-am lasat o ora la dospit. Intre timp am incins cuptorul la 180 de grade. Inainte de a baga painicile in cuptor le-am uns cu lapte si le-am presarat cu susan. Puteti folosi si alte seminte( de mac, de floarea soarelui, de in).
Se lasa in cuptor cel putin 30 de minute, se face proba cu scobitoarea pentru a vedea daca e coapta. Timpul de coacere poate fi diferit in functie de cuptor.
A fost nemaipomenit de buna si s-a terminat a doua zi.

Pofta buna!

Rulada de spanac

2012-01-14T09:23:00.010+02:00

Am facut zilele trecute, saturata de carne, piftii si alte porcarii, o rulada de spanac.
Nu este cea mai reusita din cate am facut pentru ca am uitat-o cam mult in cuptor si foaia a fost cam crocanta si nu s-a rulat foarte frumos, dar va asigur ca a fost delicioasa.
Reteta am luat-o din Caietul cu retete al lui Vio de mult timp ca am facut-o pana acum de foarte multe ori.

Ingrediente:

300 gr spanac
3 oua
4 linguri de faina
un praf de copt
300 gr crema de branza
2 linguri margarina
1 ardei gras rosu

Mod de preparare:
Se bat albusurile spuma cu un praf de sare, apoi se adauga spanacul. Eu am folosit spanac congelat, dar daca folositi spanac proaspat trebuie sa-l fierbeti si sa-l tocati. Am adaugat in compozitie si galbenusurile si la sfarsit am adaugat cele 4 linguri de faina si praful de copt.
Se amesteca totul bine si apoi turnam aceasta compozitie intr-o tava tapetata cu hartie de copt. Eu folosesc tava de la aragaz. E perfecta.
Se coace la foc mediu aproximativ 30 de minute. Se verifica daca s-a copt cu o scobitoare. Atentie! Foaia nu trebuie sa se rumeneasca, altfel patiti ca mine si foaia devine casanta.
Se rastoarna cu grija pe o alta foaie de hartie de copt cu fata in jos, se ruleaza cu hartie cu tot si se lasa la racit.
Intre timp pregatim umplutura. Margarina se freaca cu crema de branza( cand n-am o crema de branza si am branza dulce de vaci o frec cu doua linguri de smantana si un praf de sare).
Apoi adaug si ardeiul rosu taiat cubulete. Eu am avut cubuletele puse de asta toamna la congelator.
Desfacem foaia de spanac racita , o ungem cu crema de branza, o rulam iar in hartia de copt si o lasam la frigider cel putin o ora.
O servim taiata felii cu ajutorul unui cutit bine ascutit.

Pofta buna!

Salata de boeuf

2012-01-09T22:37:00.011+02:00

Unul din preparatele aproape nelipsite de pe masa la sarbatori este salata de boeuf.

Ingrediente:

500 g carne macra de vita,
6-7 cartofi potrivit de mari,
4 morcovi,
2 radacini de patrunjel sau pastarnac,
200 g mazare,
o telina mica,
castraveciori acri dupa gust,
maioneza,
albusul de ou fiert de la ouale folosite la maioneza
castraveciori acrii dupa gust
piper tot dupa gust
o lingura de mustar

Mod de preparare:

Se spala carnea si se pune la fiert, la foc potrivit, intr-o oala cu apa rece. Cand da in clocot se aduna spuma cu o spumiera, se pune putina sare si se lasa sa fiarba in continuare, pe foc mic, fara sa mai clocoteasca. In timpul fiertului se acopera oala cu un capac care are o gaura pe unde iese aburul iar daca nu aveti un astfel de capac lasati oala un pic descoperita pe o parte. Carnea fiarta se taie in cubulete.
Se curata si se spala legumele si zarzavatul si se pun la fiert (mazarea din conserva nu se fierbe). Dupa fierbere, cartofii, morcovii, patrunjelul si telina se taie in cubulete. Se pune totul intr-un castron, se adauga castraveciorii taiati si mazarea. Se sareaza, se adauga o mare parte de maioneza , o lingura de mustar si piper dupa gust si se amesteca bine.
Amestecul se pune pe un platou si se niveleaza frumos pe toate partile apoi se finiseaza cu maioneza pe care am oprit-o.
Trecem apoi la ornat si o face fiecare dupa cum se pricepe. Fiind Craciun eu am ales un decor de iarna.
Se serveste dupa ce a stat la frigider mai multe ore de la preparare pentru a se intrepatrunde gusturile ingredientelor si a prinde gustul pe care ni-l dorim.

Pofta buna!

Piftie de curcan

2012-01-09T08:41:00.001+02:00

Au trecut sarbatorile de iarna iar unul din aperitivele de Craciun a fost o piftie.
Pentru ca ma lupt cu kilogramele in plus, am hotarat sa fac o piftie de curcan si am trecut la "confectionat".

Ingrediente:
3 aripi de curcan
1 ceapa
1 morcov
sare
usturoi

oua de prepelita, atatea cate boluri am avut
si bine-nteles apa

Mod de preparare:
Se spala bine carnea si se pune la fiert cu apa rece. Apa trebuie sa fie cam inca odata, peste carnea din oala.Cand incepe sa fiarba se curata de spuma cu spumiera.Dupa ce am adunat toata spuma adaugam in oala un morcov si o ceapa intregi, curatate si spalate,apoi se lasa sa fiarba foarte incet la foc mic. Dupa o ora se adauga sarea. Cand carnea se desface de pe oase si zeama scade cam la nivelul carnii,se ia de pe foc, se scoate carnea,se desprinde de pe oase si se aseaza in castronele sau cesti de supa ornate cu feliute din morcovul fiert odata cu carnea, oua de prepelita fierte si taiate rondele si frunze de patrunjel proaspete. Zeama se strecoara si se lasa sa se limpezeasca si sa se raceasca, se adauga mujdeiul de usturoi facut dintr-o capatana de usturoi sau doar din cativa catei, dupa gust. Supa asta se vantura pana capata un gust placut de usturoi.Se strecoara zeama si se toarna in castronele peste carne.
Zeama scazuta se cunoaste cand a devenit gelatinoasa, daca atunci cand o incercati este lipicioasa. Daca vi se pare ca nu o sa se inchege, puteti pregati un plic de gelatina, dupa instructiunile de pe plic si sa il adaugati in supa rece.
Castronele astfel pregatite se dau la frigider. Cand e foarte frig afara eu le duc in balcon, unde am un dulap pe care-l folosesc pentru astfel de situatii.
Atunci cand servim piftia, desfacem incet cu un cutit margile si rasturnam cu grija pe farfuria in care o servim.
Pofta buna!

La multi ani 2012

2012-01-02T15:43:00.001+02:00

Ascultati aceasta minunata Inregistrare de la concertul de Anul Nou de la Viena 2012

http://www.youtube.com/watch?v=YCMaT_hQIj0

La multi ani 2012!

2012-01-02T11:21:00.004+02:00

M-am hotarat sa-mi reiau activitatea de blogger acum la inceput de an. Si pentru ca mi-am pierdut indemanarea am sa postez o urare de an nou. Sper sa nu-mi pierd curajul si sa mai postez cat de curand.

DORESC TUTUROR CELOR CARE IMI VOR CALCA PRAGUL UN AN NOU CU MULTE BUCURII, CU REALIZARI FRUMOASE SI BENEFICE , CU ZAMBETE IN FIECARE ZI, MULTA, MULTA SANATATE SI MULTA DRAGOSTE!

LA MULTI ANI!

Premii

2011-03-15T10:23:00.007+02:00

Desi blogul meu e inactiv de mult timp, minunata mea prietena Sidy nu m-a uitat si m-a premiat. Multumesc mult de tot! Dar au fost si doua conditii:

1. Sa afisez premiul pe blog.

2. Sa-l trimit altor 10 persoane.

Eu am sa-l dau mai departe urmatoarelor prietene:

1. Doina

2. Lia

3. Pica Flory

4. Naty

5. Nico

6. Maria Elena

7. Silvi0ara

8. Anastasia

9. Kadia

10. Pansy

Deasemeni as vrea sa mai dau aceste premii si altor blogarite:

11. Vio

12. Lulu

13. Andrada

Sunt blogarite harnice cu retete minunate!

Ele chiar il merita!

Interviu acordat www.gustos.ro pentru Parada blogurilor gustoase

2011-01-27T21:56:00.003+02:00

Interviu acordat www.gustos.ro pentru:

din cadrul Festivalul Blogurilor Gustoase editia a - III - a.

Cu mare drag v-o prezentam pe doamna Mariana Scarlat, cunoscuta si ca "Mama lui Alex". Va veti delecta cu un interviu interesant, de la o pasionata de arta culinara.

Cum ai inceput sa ai un blog gastronomic?
Numele meu este Mariana Scarlat sau cum imi spun vecinii "mama lui Alex", ceea ce mi-a sugerat si numele blogului meu. Eu am un cont pe Gustos.ro de aproape 3 ani si anul trecut as fi vrut sa particip la editia a doua a Festivalului blogurilor gustoase dar nu aveam un blog. Am incercat atunci ca si alte " gustoase" de pe forum, sa-mi incropesc un blog,
dar nu am reusit. Am ramas insa cu dorinta de a avea si eu un blog, nu neaparat gastronomic, dar fiind gospodina sigur ca asa urma sa se intample, sa fie si gastronomic.
Norocul s-a numit de data asta Adrian Sterian, care cu rabdare si pricepere, cu mail-uri si messaje pe messenger, a reusit ceea ce eu nu reusisem singura. Mai aveam o problema, nu aveam un aparat de fotografiat ca sa-mi pot ilustra retetele, nici acum n-am. Mereu sunt alte prioritati. Aveam ceva fotografii mai vechi la unele retete, am mai facut si cu telefonul, dar nu am fost multumita si in ultimul timp nu prea am mai postat retete pe blogul meu. Si "Mos Craciun" a considerat ca as avea mai multa nevoie de o masina de spalat
decat de un aparat foto. Am speranta sa rezolv cat de repede aceasta problema si sa pot sa le arat vizitatorilor blogului meu, ce ispravi culinare am mai facut.

De unde te inspiri in arta culinara: carti de bucate, reviste, emisiuni, bloguri, site-uri?
Pentru ca mama era casnica, nu prea ma primea in bucatarie. Avea timp destul sa le faca pe toate. Eu trebuia sa invat! Asa ca m-am trezit pe la 23 de ani, ca m-am mutat in apartamentul proprietate personala pe care mi-l cumparasem( in rate binenteles) si ca nu stiu sa gatesc mai nimic in afara de: oua prajite, cartofi prajiti, budinca de macaroane cu branza si trei feluri de fasole uscata(supa, iahnie si batuta). Dar stiam sa fac maioneza si salata de boeuf, pentru ca invatasem la orele de gospodarie de la scoala . Primisem prin clasa a IVa la premiul de sfarsit de an, printre alte carti si o carte de bucate pe care nu o folosisem niciodata. Ea a fost primul meu indrumator, impreuna bineinteles, cu colegele mele de serviciu. Acum urmaresc site-ul gustos.ro, retele puse de prietenele mele gustoase pe forum, mai vizitez uneori si alte site-uri, mai rasfoiesc reviste, carti, multe, multe bloguri din blogosfera culinara si nu uit niciodata vechiul meu caiet de retete de la colegele mele din tinerete si cartea mea de premiu din copilarie.

Daca ai avea un restaurant, ce profil ar avea, care ar fi specialitatea bucatarului si unde ai vrea sa se afle din punct de vedere geografic?
Daca as avea un restaurant, mi-ar placea sa aiba specific romanesc, cu un bucatar foarte priceput in retete traditionale romanesti, eventual si ale nationalitatilor conlocuitoare sau vecine. Sa fie situat pe malul unui parau de munte, intr-o poienita , sa poti asculta susurul paraului si cantecul pasarelelor, cu aer nepoluat de zeci de masini asa cum se intampla intr-un oras si sa te poti odihni cel putin o zi, doua intr-o mica pensiune rustica. E o dorinta irealizabila.

Care au fost cele mai pretentioase retete gatite de tine vreodata?

Eu nu gatesc retete pretentioase, mai degraba obisnuite. Sunt o conservatoare, cu mici exceptii si apoi am un mofturos (fiul meu, Alex), care-mi spune mereu sa nu mai fac experimente pe pielea lui. Prefera mancaruri simple si sanatoase.

Ce retete ai recomanda utilizatorilor incepatori de pe blogul tau?
Le recomand incepatorilor retetele de salate. Sunt simple, sanatoase si de efect!

Ai vreo reteta mostenita din familie, o reteta a copilariei tale?
Mostenita, e mult spus, dar trei retete din copilarie preparate de bunica mea, mi-au ramas intiparite in minte si parca le simt si azi aroma si gustul minunat: supa cu taitei de casa dintr-o gaina din ograda ei, tocanita de porumbei si scovergile bunicii.

Ce meniu si ce pregatiri ai recomanda pentru o masa cu prietenii?
Imi place sa ma pregatesc pentru o petrecere cu prietenii mei. In asemenea ocazii pregatesc mult aperitivele, de tot felul, frumos aranjate pe platouri si in castronele, din care nu lipseste nici pestele, nici legumele, diverse salate (cu pui, cu sunca, cu branza de tot felul) si mereu pregatesc pentru prieteni un aperitiv surpriza, pe care nu l-am mai servit altadata. Apoi friptura, care poate fi de pui sau de porc, cu piure de cartofi sau cu legume. Si sigur un desert, tot surpriza. Pe deasupra, o masa frumos aranjata, cu toate fafuriile, paharele si tacamurile necesare , cu o fata de masa imaculata si servetele asemenea.
Flori multe in toata camera si o muzica in surdina.

Daca ai putea sa alegi o tara in care sa te nasti din nou, pe care ai alege-o din punct de vedere culinar?
Sigur as alege tot Romania.

Care este cel mai frumos compliment pe care l-ai primit pentru mancarea pe care ai gatit-o?
Cand Alex ma roaga sa-i fac cutare sau cutare mancare, socotesc ca mi-a facut cel mai mare compliment pentru mancarea pe care o gatesc. V-am spus ca este un mofturos!

Ai bloggeri culinari preferati? Care sunt acestia?
Urmaresc zilnic blogurile prietenelor mele de pe forumul gustos( Le-am scris in ordine alfabetica sa nu se supere nimeni): Arta culinara Doina, Clipe dulci, Cu Medi in bucatarie, Cu Mimi in bucatarie, Dian@'s cakes, Dulcesarat, In bucatarie cu tata, In bucatarie la cafea, In bucatarie cu bunica, In bucatarie la Sidy, Savoare si arome, Super Nico, dar si multe alte bloguri ale altor prietene din blogosfera culinara. Amintesc doar cateva si pe celelalte le rog sa ma scuze ca ar fi lista mult prea lunga: Bucataria- marea aventura, Caietul cu retete, Cuisine et plaisir, Danna's blog, Furnicuta boscodina, Pansy's recipes, Retete pentru incepatori si nu numai, Rete culinare ca la mama, Sanctaphrax si multe altele.

Ai alte pasiuni in afara de arta culinara despre care ai vrea sa ne povestesti?
Ma pasioneaza sa cultiv si sa ingrijesc flori si legume. In balconul meu, nu foarte mare, am peste 80 de ghivece cu flori,de la cele mai mititele (ghiocei, narcise, zambile, cactusi cat un ghemulet), pana la frumosii trandafiri japonezi sau chinezesti, pe care le ingrijesc cu mare drag si care-mi ocupa aproape tot timpul meu liber si asa foarte putin. Dar, din primavara pana toamna tarziu, ingrijesc si o micuta gradina din fata blocului. Marea mea mahnire este ca vecinii mei nici macar nu au grija sa pastreze ce fac eu. Rup florile si copacii, arunca gunoaie de la geam si multe mucuri de tigari.

Mi-as dori o gradinita cat de mica, sa fie numai a mea si sa o gospodaresc cum imi place mie. Sa cultiv legume, ca sa pot pregati bucate cat mai sanatoase si sa asigur copiilor mei o masa gustoasa, simpla, cu multe vitamine naturale.

Despre ce altceva ai vrea sa ne vorbesti?
As vrea sa va vorbesc despre frumoasa familie a gustoaselor si gustosilor de pe forumul Gustos.ro.
Am ajuns intamplator pe site-ul gustos.ro, cautand o reteta. Mi-a placut si curand mi-am facut un cont si am inceput sa postez si retete. Tot intamplator, am intrat si pe forum. Tocmai avea loc la Alba Iulia, o intalnire a catorva forumiste. Asa m-a emotionat tot ce am citit despre intalnire incat am hotarat ca trebuie sa fac si eu parte din familia asta minunata. Vara trecuta, tot la Alba Iulia, a mai avut loc o intalnire. De data asta am participat si eu. 24 de persoane, de indeletniciri diferite, care nu s-au vazut niciodata sau doar odata, am trait trei zile de vis,care nu vroiam sa se mai termine. Si acum, dupa o jumatate de an, retraiesc aproape in fiecare zi, amintirile din acele trei zile. Deja ne gandim la intalnirea de anul acesta si speram sa fim si mai multi. Ne leaga o prietenie frumoasa care nu poate fi descrisa in cuvinte, ci numai simtita. Mai multe amanunte puteti citi pe blogul pe care Adrian ni l-a facut special: Marea Intalneala a Gustoaselor.

sursa: http://www.gustos.ro/concurs/fbg3/parada-blogurilor/mama-lui-alex.html

La multi ani

2010-12-31T09:40:00.002+02:00

La multi ani, cu sanatate si numai bucurii!

Craciun fericit

2010-12-25T20:15:00.004+02:00

Tuturor celor care trec pragul blogului meu le doresc un Craciun fericit!

Multa sanatate si liniste! O viata luminoasa, plina de impliniri!

Celor care mi-au urat deja le multumesc mult ca nu m-au uitat.

In dar de Craciun

2010-12-19T02:19:00.004+02:00

Cuprinsa de febra sarbatorilor si a mai multor probleme personale, era sa uit ca m-am angajat la o frumoasa provocare pe care a lansat-o Furnicuta pe blogul ei.
Dar m-am trezit in ceasul al 12-lea.
In dar de Craciun eu am pregatit pentru Gaby, prajitura mea preferata. Si pentru ca ea avea intre ingredientele favorite si scortisoara, am pus si eu un varf de cutit care sa aromatizeze un pic nuca.
Sper sa-i placa prajitura mea.

Ingrediente:
Pentru blat:
-6 albusuri
-200 g zahar
-200 g unt
-200 g nuci macinate
-100 g faina
-1 praf de copt
-coaja rasa de portocala
-un varf de cutit de scortisoara

Glazura
-6 galbenusuri
-200g zahar
-1 pachetel zahar vanilat
-coaja şi zeama de lamâie
-ciocolata

Mod de preparare:

Blatul
Se freaca untul cu 200g de zahar,se adauga nucile macinate, coaja rasa de portocala, scortisoara, faina cu praful de copt şi la urmă albusurile batute spuma.
Se pune la copt într-o tava 20/30 unsă cu unt şi tapetă cu faina sau hartie de copt, la foc potrivit 20 minute.
Glazura
6 galbenuşuri se freaca cu 200g zahar, se adauga vanilia, coaja şi zeama de lamâie. Aceasta glazura se pune peste blatul care nu s-a copt suficient, se da la cuptor la foc ff mic pâna ce se face deasupra o crusta.(eu pun tava mai sus în cuptor ca sa se coaca mai bine deasupra)
Când este gata se rade deasupra ciocolata.

Sarbatori fericite si un Craciun cu bine!

Premii

2010-11-19T04:09:00.005+02:00

In ultimul timp n-am prea trecut pe aici.
Lipsa aparatului de fotografiat, m-a cam descurajat. Dar sper sa-mi treaca.

Acum insa am gasit pe blogul lui Pansy, aceste frumoase premii, care-mi erau destinate si mie.

Iti multumesc, draga mea, ca desi n-am mai fost nici pe blogul tau sa citesc ce ispravi culinare ai mai facut, tu nu m-ai uitat si mi-ai destinat si mie aceste frumoase si haioase premii.

Mii de pupici!

Am vazut ca lista ta e foarte cuprinzatoare, de aceea n-am sa mai scriu si eu una, ci am sa le ofer cu drag, cui le vrea!

Poate fac o exceptie pentru Diana si Anastasia, care ca si mine, nu prea s-au mai ocupat de blogurile lor, ele din alte motive. Si pentru Adrian( In bucatarie la cafea....) si Doina( Arta culinara).

Nuci si usturoi

2010-10-27T08:43:00.005+03:00

Pe aripi de vant si cu nori intunecati, a venit toamna!

A asternut frunze moarte pe alei si chiar o umbra de regret in sufletul meu, ca asa repede a mai trecut o vara!

Dar nu asta era intentia mea, sa va intristez.

Odata cu toamna, s-a lansat in blogosfera culinara, o noua provocare.

.

Nuci si usturoi!
Va spune ceva asocierea asta?
Am primit aceasta provocare de la " Furnicuta boscodina". Este un nou concurs. Am sa copiez de pe blogul ei cateva detalii. Pentru mai multe amanunte mergeti la sursa.

“Pentru o buna desfasurare o luna o vom imparti oarecum in trei perioade:
26.10 -31.10 perioada de rasculare: va trebui imprastiat zvonul ca toata lumea sa stie si cei ce doresc sa si participe
01.11-11.11-perioada retetelor cu nuci
12.11-22.11 -perioada retetelor cu usturoi
23.11-25.11 -va fi aleasa gazda provocarii lunii decembrie.
Deci dupa o perioada de gandire si rasfoit caietelul cu retete, trecem frumos la treaba. In perioada alocata fiecarui ingredient fiecare va publica pe blogul propriu reteta trimitand un link si o poza a retetei , lata de 300 de pixeli ( email: corespondenta3@gmail.com) ."

Eu zic ca ar fi interesanta si o combinatie "nuci si usturoi". Se poate oare? Ce ziceti?

La multi ani Vero

2010-10-17T18:46:00.002+03:00

La multi ani, scumpa si draga mea, iubita mea!
Sa ai numai zile luminoase si viata sa nu-ti mai scoata in cale decat bucurii!

Bravo Lucian!

2010-10-16T12:25:00.005+03:00

Pacat ca nici o televiziune din Romania, mai ales cea nationala la care cotizam cu totii, n-a transmis meciul. Cine vrea poate sa-l vada aici:

http://sportromanesc.blogspot.com/

Meritau macar atat din parte noastra, toti trei boxerii : Lucian Bute, Jo Jo Dan si Adrian Diaconu.
Se mai aud despre noi si lucruri bune si frumoase!
Bravo Lucian!
Bravo baieti!

Premii

2010-10-10T10:36:00.006+03:00

Aceste frumoase premii, le-am colectat dis de dimineata de la o prietena blogherita, foarte atenta, care nu ma uita niciodata. Multumesc mult Pansy!

Asa mai postez si eu ceva.

Si pentru ca: "dar din dar se face Raiul", am sa le dau si eu mai departe.

Voi premia pe:

Diana

Anastasia

Silvioara

Sidy(cand v-a avea net)

Maria Elena

Pica Flory

Kadia

Mariana

Naty

Nico

Si pe toate cele care ma viziteaza si le vor!

Bucharest Food Fest

2010-09-29T11:31:00.003+03:00

In zilele de 24, 25 si 26 septembrie, s-a desfasurat Bucharest Food Festival.

Prietena noastra Nicoleta Maria Sandulache, a prezentat si a pregatit pentru Jurnalul National , o tochitura.

Puteam sa lipsim de la un asa eveniment?

Am fost acolo s-o incurajam, ca avea emotii cu carul.

Sigur ca am vizitat si standurile care expuneau acolo fel de fel de bunatati din diferite tari.

Dar pentru noi, cel mai interesant lucru a fost s-o incurajam pe Nico.

N-a lipsit nici Delia, fotograful nostru de serviciu, nici inimoasa Silvioara.

Si uite asa ne-am mai intalnit, in numar mai restrans desigur, inca odata!

Cornuri din aluat cu iaurt

2010-09-26T01:55:00.004+03:00

Inainte de a scrie reteta, am sa va spun ca am facut aceste cornuri dupa o reteta a Laurei Laurentiu. Nu este prima reteta pe care o incerc din cele facute de ea. Imi plac retetele ei si intru foarte des pe blogul ei sa vad ce mai pregateste.
Saptamana asta a postat pe blog un interviu pe care l-a dat pentru Paprica tv. M-a dat gata!
Daca nu ma credeti, vizitati cuina banateana si o sa va convingeti.
Eu va cer scuze pentru poza mea(ca fotografie nu pot s-o numesc, dar e facuta cu telefonul si din vreo 6, abia am putut sa o aleg pe asta.

Ingrediente pentru aluat:
500 g faina
200 g unt(sau margarina)rece, taiat in bucati
1 ou
150-175 ml iaurt
1 lingurita sare
1 pachet de drojdie uscata de la Dr. Otker

Pentru umplutura:
200-250 g branza de oi
1 ou.

Pentru finisat:
1 ou batut
seminte de susan

Preparare:
Amestecam faina cu drojdia dupa instructiunile dupa plic intr-un bol, punem un praf de sare si incorporam untul, frecandu-l cu degetele, pana cand compozitia are un aspect nisipos. Se adauga oul si iaurtul si se framanta repede, pana cand aluatul se desprinde de pe vas si nu mai este lipicios. Se infoliaza bolul si se da la frigider pentru trei ore. in acest timp, aluatul trbuie sa-si dubleze volumul.
Pregatim ingredientele pentru umplutura. Branza rasa pe razatoarea mica, se amesteca bine cu oul.
Intindem aluatul pe planul de lucru presarat cu faina si ii dam o forma dreptunghiulara, in grosime de 5-7 mm. Taiem aluatul in dreptunghiuri pe care le impartim apoi in doua triunghiuri.
La baza fiecarui triunghi se aseaza cate o lingurita de umplutura, se ruleaza formand cornurile, pe care le asezam intr-o tava in carea am pus hartie de copt.
Se aprinde cuptorul si se incalzeste la 180 de grade. Cornurile mai cresc un pic in tava la temperatura din bucatarie.
Cand cuptorul s-a incins, ungem cornurile cu oul batut si le presaram cu susan.
Se lasa in cuptor pentru aproximativ 25-30 de minute, pana se rumenesc frumos.
Cornurile vor fi fragede si gustoase, atat calde cat si reci.
Pofta buna!

Galuste cu prune

2010-09-18T20:01:00.008+03:00

Mie imi plac foarte mult galustile cu prune, dar lui Alex nu ii plac. Din cauza asta n-am mai facut de multi ani. Fac, in general, dulciuri care ii plac si lui, pentru ca e un mare mancator de dulciuri. Eu imi satisfaceam pofta atunci cand facea mama sau Vero(fica mea) galusti. Trebuie sa recunosc, facandu-mi mea culpa, ca imi plac mai mult cele facute de Vero.

Pentru ca acum stam impreuna, am tot rugat-o sa faca galuste, dar ea fata grijulie care tine la siluta mea( sa nu ajung cat un butoi) imi tot aducea argumente, ca au cartofi multi, ca au pesmet, si ca se mananca cu zahar mult(sau cel putin eu asa le mananc). Eu pofta mi-am mai ostoit-o un pic, pentru ca am fost la mama si tocmai facuse galuste, dar nu mai erau calde. Oricum am mancat pe saturate.

Zilele trecute a venit Barbu(sotul meu) de la tara cu o sacosa de prune numai bune de galuste si cu o pofta de galuste la fel de mare ca a mea(caci gandul la cat de bune le face Vero, tot ma rodea). Asa ca nu a mai avut incotro si s-a pus pe treaba.

Timp de preparare:
1 ora si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:
- 500g cartofi
- 2 oua
- 2-3 linguri faina
- sare
- prune(cam 500g)
- 3 linguri unt
- 3 linguri pesmet
- zahar la discretie

Mod de preparare:
Cartofii bine spalati si curatati, se taie cubulete si se pun la fiert. Cand sunt gata se scurg bine de apa, se strivesc cu presa de cartofi si se lasa la racit. Intre timp spalam prunele si le scoatem samburii. In locul samburelui punem un pic de zahar.
Cand s-au racit cartofii, se pun intr-un castronsi se amesteca cu ouale, faina si un pic de sare. Se face din aceasta compozitie un sul gros de trei degete, din care se taie bucati de grosimea unui deget. Fiecare bucatica se intinde cu mana si in ea se infasoara o pruna. Cu mana plina de faina, le dam forma rotunda. Procedam asa pana terminam toatew bucatile de coca.
In timpul aceasta pe foc fierbe o cratita cu apa si un pic de sare. Cand apa clocoteste punem in ea toate galustile. Cand galustile se ridica la suprafata apei sunt fierte. Se scot incet cu lingura de spumasi se tavalesc in pesmet, pe care l-am rumenit in unt. Galustile se intorc incet pe toate partile, ca fiecare galusca sa se imbrace frumos in pesmet. Se asaza pe farfurie si se pudreaza cu zahar.
Se servesc calde, dar sunt bune si reci.
Pofta buna!
Eu le-am facut o poza si sectionate, dar cu telefonul, asta e tot ce am putut sa aleg din vreo 10 poze. Pana o sa-mi cumpar un aparat foto o sa scriu retete doar atunci cand arata cat de cat...

Din nou impreuna

2010-09-16T19:46:00.008+03:00

DELIA

GABI
MEDI

SILVIA

EU

NICO

ALINA

Imposibilul a devenit posibil.

Zilele trecute, toate "gustoasele" din Bucuresti care au fost la Alba Iulia, ne-am adunat impreuna la solicitarea Gabitei, care a venit in vizita in capitala. N-a lipsit niciuna.

Au fost cu noi si cativa (putini) "colegi de camera" ai fetelor (cum zice Menuca).

A fost o seara minunata, cu povestiri si amintiri de la Alba Iulia, cu mare veselie, pe care ne-am propus sa o repetam.

Atunci v-a fi fara Gabi, ca v-a pleca mai intai la Bacau si pe urma in Sudan. Dar vom invita si alte "gustoase" si " gustosi" din Bucuresti si din imprejurimi. Speram sa raspunda invitatiei noastre.

La multi ani Maria

2010-09-08T11:05:00.001+03:00

Macesul si macesele

2010-09-07T13:16:00.005+03:00

Macesul mai este cunoscut, popular, si sub denumirile de rug, ruja, trandafir salbatic, trandafir de padure ori trandafir cainesc
Legendarul maces are beneficii aproape incredibile pentru sanatate.

Macesul este o adevarata planta panaceu. Cu greu poti gasi o afectiune indiferenta la actiunea nenumaratelor principii active pe care le contine aceasta. Din primele zile de viata si pana la adanci batranete, macesele ar trebui sa ne insoteasca in permanenta. Am fi cu mult mai sanatosi si mai fericiti. Invaluita in legende si ajunsa astazi obiect de studiu a nenumarate colective de cercetare din lumea intreaga, intrand in compozitia a mereu mai multor produs farmaceutice, aceasta planta-minune nu conteneste sa ne uimeasca cu efectele ei aproape miraculoase si cu gustul minunat al ceaiului, vinului, dulcetii, sosurilor sau a supei de macese. Planta salbatica, dar si decorativa, aliment delicios, dar, inainte de toate, un medicament de exceptie, merita sa ne luam ragazul sa aflam mai multe despre maces.
Macesul, ruda trandafirului Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa, familia Rosaceae, macesul este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate, cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, macies, maracinele cotofanei, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-vacii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir de camp, trandafir salbatic, trandafir de padure, trandafir cainesc, tufa de rug, zgorghin. Foarte asemanator cu macesul este si trandafirul de dulceata, Rosa rugosa.Dintre nenumaratele specii de maces o atentie deosebita o merita macesul de munte, Rosa pendulina L, care prezinta un continut de 10 ori mai mare de vitamina C decat macesul obisnuit de ses, Rosa canina L.
Istorie si legende. Datorita proprietatilor sale deosebite, macesul era folosit pe scara larga, inca din Antichitate, ca planta medicinala, de catre greci, romani, persi, arabi si chinezi. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". Intr-una dintre legendele care povesteste despre dragostea Afroditei, zeita frumuseţii, dragostei, casatoriei si a fertilitatii, pentru Adonis, macesul apare intr-o ipostaza inedita. Marte, zeul razboiului, care o dorea pe Afrodita pentru el, hotaraste sa-l omoare pe frumosul Adonis. Cei doi incearca sa se salveze fugind, dar nimeresc intr-o tufa de macese. Afrodita, intepandu-se in spinii acestuia, lasa sa-i cada o picatura de sange pe florile alb-roz de maces, care s-au transformat atunci in minunate flori rosii si parfumate de trandafiri.

Se povesteste, de asemenea, ca primele rozarii, primele siraguri de matanii ale calugarilor catolici, ar fi fost facute din macese insirate pe o ata, numele de rozariu venind astfel de la numele latinesc al maceselor.

In traditia noastra populara, macesul este una dintre principalele arme impotriva strigoilor, fie ca este folosit ca tepusa pentru a le strapunge inima, fie ca sunt puse crengi de maces la poarta, la usa grajdului sau la fereastra, pentru ca sa nu poata veni strigoaicele sa ia laptele vacilor sau chiar pe al proaspetelor mame. Si nu este de mirare, pentru ca daca nimeresti intr-o tufa de maces spinos primavara, cand e acoperita de minunatele si atat de parfumatele flori albe sau roz, sau toamna, cand e incarcata de fructele micute de un rubiniu atat de atragator, cu greu vei mai scapa fara sa-ti rupi hainele si sa nu te ranesti in spinii puternici si arcuiti sub forma de carlig. Doar varietatea Rosa canina Assisiensis nu are spini pe tulpina.

Macesele reprezinta un adevarat depozit de vitamina C (acid ascorbic si acid dehidroascorbic), avand un continut de 50 de ori mai bogat decat lamaile, de 100 de ori mai bogat decat ciresele, visinele si mandarinele si de 200 de ori mai bogat decat merele. Iar daca vorbim despre macesul de munte, continutul este inca de 10 ori mai mare. In acelasi timp, acizii din macese, indeosebi acidul malic si acidul citric, contribuie la stabilizarea vitaminei C. Dar macesele contin si alte vitamine de mare valoare pentru organismul nostru. Astfel, continutul de protovitamina A este de 20 de ori mai mare decat in mere, aportul de carotenoide cu beta carotene, licopen si izomeri ai rubixantinei, ca protovitamine A, reprezentand unul dintre principalele puncte forte ale maceselor. In plus, gasim vitaminele B1, B2, B3, B5, K, P, PP, alfa si beta tocoferol (vitamina E), acid nicotinic (vitamina antipelagroasa).

Macesele reprezinta si un puternic mineralizant, prin continutul de magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu, sulf si zinc. Nu mai putin important este continutul lor de polifenoli, antociani, bioflavonoide, pectina, citrate, acid malic si acid citric, terpenoide, compusi glicozidici, glicozide ale beta-sitosteronului. Petalele florilor contin ulei eteric, iar semintele contin vitamina F si cantitati mari de tocoferol (vitamian E), acizi grasi esentiali-acid linolic, acid linoleic si acid arahidonic. In macese se mai gasesc lecitine si compusi terpenici, precum betulina, licopen (izomer al carotenului), pigment care le imprimă culoarea rosie-portocalie. Nu trebuie sa uitam insa ca macesele reprezinta o sursa importanta de antioxidanti.

Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani, considerate de referinta la nivel mondial, cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri), care contin cantitati insemnate de vitamina A si E, vitamine din complexul B, fier, magneziu, acizi organici, flavonoide.Macesele contin 49% apa, 23% celuloza, 21% zaharuri, 3,6% proteine, 3,5% acizi, 2,8% substante minerale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g.
Primele utilizari medicale

Culoarea lor rosie, extrem de vie, gustul dulce-acrisor, inviorator, inspira sanatate chiar de la prima vedere, astfel ca au atras atentia asupra lor inca din cele mai vechi timpuri. Despre efectele vindecatoare ale maceselor exista dovezi scrise deja in urma cu mii de ani. Medicii din Grecia si din Roma Antica, din India si din China le elogiaza virtutile terapeutice in tratate pastrate pana in zilele noastre. La fel, beneficiile maceselor sunt cunoscute si in traditia noastra populara.
Cercetarile propriu-zise au inceput insa mai tarziu si sunt in plina desfasurare. Astfel ca, de la o zi la alta, sunt puse in evidenta noi si noi beneficii ale acestora. De exemplu, in 2008, Daily Telegraph publica un articol cu titlul Macesele sunt mai eficiente decat calmantele din farmacie, contra durerilor produse de reumatism. Aceleasi elogii le gasim si in reviste medicale germane, daneze sau americane, in lucrari prezentate la congrese medicale, toate acordand spatii ample miraculoaselor macese.
Precautii si contraindicatii Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie, fiind printre cele mai bine tolerate remedii cunoscute. Semintele de macese, in schimb, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si asupra celui digestiv. De asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, ca prurit, catar respirator, disconfort gastro-intestinal. De aceeea, in cazul persoanelor alergice se recomanda evitarea contactului cu acesti perisori. Comisia guvernamentala pentru plante medicinale din Germania atrage atentia ca un consum de peste 10 grame de seminte de macese pe zi poate conduce la intoxicatie din cauza cianidelor din compozitia acestor samburi.
Utilizari medicale Aspecte generale. Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important.
Bogatia de substante antioxidante, actiunea de potentare antivirala a interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii, ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatrizant, preventiv tumoral. In plus, asigura o buna functionare a organelor interne, a sistemului cardiovascular, au un efect antiimbatranire, intaresc circulatia periferica, in anemie accelereaza producerea de globule rosii, combat astenia, regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. Macesele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei, stimuleaza biosinteza colagenului, a hormonilor steroizi, regleaza nivelul de catecholamina, reduc edemele.

De asemenea, pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. Dar, in primul rand, reprezinta un excelent tonic, antianemic, vitaminizant, mineralizant si revigorant, care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor, a celor slabiti sau aflati in convalescenta. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. Ele pot fi consumate sub forma de ceai, sirop, dulceata, pasta de macese, jeleu, vin si in nenumarate preparate farmaceutice.
Copii. In primul rand, macesele nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia copiilor, infuzia putand fi administrata inclusiv sugarilor, cu 30 de minute inainte de alaptare. Le imbunatateste pofta de mancare, favorizeaza dezvoltarea normala a sistemului nervos, previn bolile infectioase si complicatiile acestora, le asigura necesarul de vitamine si minerale.
Procese metabolice. Datorita continutului ridicat de acid ascorbic si dehidroascorbic, de vitamina C, joaca un rol deosebit de important in procesele de oxidoreducere si in respiratia celulara. Macesele reusesc astfel sa stimuleze functionarea tuturor celulelor organismului, jucand un rol important in procesele metabolice fundamentale.
Alergii. O cura de 45 de zile, cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi, face minuni in prevenirea alergiilor de primavara. Cel mai bun moment pentru inceperea unei astfel de cure este la sfarsitul iernii - inceputul primaverii, asa incat efectul sa fie maxim in luna aprilie, cand incepe polenizarea si cei cu sensibilitate alergica sunt cel mai greu incercati.
Vitaminizant. Dar macesele reprezinta, inainte de toate, un excelent vitaminizant natural. Nu numai ca ele au un continut extrem de ridicat din majoritatea vitaminelor, dar, in plus, ajuta si la asimilarea vitaminelor si mineralelor din alte surse. Curele de vitaminizare cu produse pe baza de macese sunt importante in special in sezonul rece, la efort fizic sau intelectual, in caz de anemii, convalescenta, raceli, febra, in cazul gravidelor sau dupa nastere sau in cazul altor afectiuni care slabesc organismul.
Sistemul nervos. Studii recente, realizate in Germania, arata ca o cura cu macese ajuta organismul sa se adapteze mai bine la conditiile de stres, la suprasolicitare, sa reziste mai bine in fata emotiilor negative, sa faca fata furiei, frustrarilor, enervarilor. De asemenea, macesele combat insomniile, dar si somnolenta, migrenele, asteniile, amneziile, nevrozele, anxietatea, oboseala, starea de confuzie mentala si se pare ca sunt de folos chiar si in cazul sclerozei multiple in placi (leuconevraxita).
Diabet. Datorita contintului crescut de antociani, macesele sunt recomandate si in diabetul de tip 2. Ele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei.
Obezitate. Medicii japonezi de la Universitatea de Medicina din Osaka au evidentiat in urma mai multor studii ca macesele reprezinta o arma eficace impotriva obezitatii. Deja dupa o cura de doua saptamani s-a constatat o reducere a colesterolului si a zaharului din sange, precum si o inhibare a procesului de depunere a tesutului adipos. S-a observat, de asemenea, si eliminarea unor substante toxice, precum acidul uric. Pentru aceasta se recomanda o cura de 45 de zile cu un litru de infuzie combinata de macese pe zi.
Afectiuni cardiovasculare. Vitamina C, bioflavonoidele si vitaminele din complexul B previn
ateroscleroza, ajuta la adaptarea aparatului cardiovascular la conditiile de stres, macesele previn
puseele de hipertensiune. Datorita continutului de acizi organici pectici regleaza nivelul colesterolului. Datorita continutului de bioflavonoide si de vitamina C si P, macesele sunt eficiente in combaterea fragilitatii capilare, intarind peretii vaselor de sange, imbunatatind permeabilitatea si elasticitatea acestora si imbunatatind circulatia periferica deficitara. Astfel, dispar si efectele de maini si picioare reci.
Macesele reprezinta un adjvant in cazul varicelor, a tromboflebitei, arteritei si a aterosclerozei,
reprezentand si un vasodilatator arterial. Astfel, alaturi de fructele paducelului, macesele sunt adevarate campioane in prevenirea cardiopatiei ischemice, a crizelor de anghina pectorala si infarct. Se recomanda, primavara si toamna, cate o cura de o luna de zile cu pulbere de macese. La venirea sezonului rece este utila si o cura de doua luni cu sirop de macese. Eficiente sunt si infuziile si decocturile de macese.
Afectiuni gastrointestinale. In cazul afectiunilor gastrointestinale macesele reprezinta, de asemenea, un adjuvant de exceptie. In primul rand, stimuleaza pofta de mancare si digestia. Apoi prezinta proprietati astringente, antidiaretice, diuretice, dar si usor laxative, fiind un excelent regulator al digestiei. Atat florile si frunzele, cat si fructele reprezinta inclusiv un adjuvant in caz de dizenterie. Macesele sunt recomandate in caz de gastrite si chiar hemoragii stomacale, crampe, senzatie de voma, intoxicatii, enterocolite, de inflamatie intestinala, dar si pentru eliminarea viermilor intestinali, precum oxiuri, ascaroizi. Se utilizeaza fructele crude sau uscate si pulverizate, amestecate cu miere de albine (2 parti fructe şi 1 parte miere), care se consuma inainte de mese, pe stomacul gol, cate 2-3 lingurite pe zi. In cazul intoxicatiilor stomacale se prepara infuzii concentrate, decocturi, macerate la rece, vinuri tonice si pulberi. Contra constipatiei se administreaza cate o jumatate de litru de infuzie de macese indulcita cu miere de mana, bauta dimineata, la trezire, pe stomacul gol. Acizii pectici din compozitia maceselor ajuta a normalizarea florei intestinale si imbunatatesc tranzitul intestinal, avand un efect laxativ de intensitate medie. Interesant este ca decoctul combinat de seminte de macese, cate jumatate de litru administrat zilnic, are efect opus, fiind chiar un adjuvant valoros contra dizenteriei. Contra colicilor abdominali se iau 2 lingurite cu pulbere de macese pe zi, iar contra constipatiei si hemoroizilor se beau cate 2 cani de infuzie din flori de macese pe zi. O infuzie din flori de macese reprezinta un laxativ eficient pentru copii.
Se prepara din 10 grame de flori la 250 ml de apa clocotita. Cine doreste poate indulci ceaiul cu o
lingurita de miere.
Afectiuni hepatobiliare. Macesele au insusirea de a mari secretia biliara si au o actiune benefica in cazul diferitelor afectiuni hepatice, in cazul litiazei si infectiilor biliare, in cazul colecistitelor si a dischineziei biliare. In cazul colecistitei, a litiazei si a colicilor biliari se administreaza cate un pahar din infuzia combinata de macese, cu 30 de minute inaintea fiecarei mese, in cure de 30 de zile, urmate de cate 10 zile de pauza. Infuzia combinata de macese are efect antiinflamator biliar, impiedica formarea de calculi biliari si previne colicile. Studii preliminare arata ca aceasta cura cu infuzie combinata de macese ar putea avea ca efect si diminuarea in volum a calculilor biliari de mari dimensiuni.
Afectiuni renale si urinare. Macesele au un pronuntat efect diuretic, antiinflamator si calmant asupra mucoaselor tractului urinar, fiind utile in cazul inflamarii cailor renale, in cazul insuficientei renale, a edemelor renale, in cazul pierderii involuntare de urina, in caz de cistite, pielonefrite, in cazul formarii calculilor la nivelul rinichilor si a vezicii urinare. Aceste efecte se datoreaza, conform unor studii aprofundate facute de catre Comisia guvernamentala din Germania care reglementeaza folosirea plantelor medicinale, semintelor de maces, care contin substante cu un puternic efect diuretic si care protejeaza rinichii si vezica urinara de infectii, dar si pulpei maceselor care mareste imunitatea organismului pe segmentul urinar. Este important de remarcat ca macesele nu produc iritatii, ceea ce permite utilizarea lor in cure prelungite cu decocturi, infuzii si vin de macese.
Aparatul genital. Macesele sunt utile si pentru oprirea hemoragiilor uterine, in caz de leucoree, gonoree, dismenoree, recomandandu-se utilizarea infuziei sau tincturii de macese. In cazul hemoragiilor menstruale, se recomanda cate 6 linguri de pulbere de macese pe zi, prevenind astfel crampele, regularizand activitatea hormonala si compensand pierderile de sange care pot provoca anemie, vertij si stari de slabiciune.
Articulatii. Fara indoiala, cele mai spectaculoase rezultate ale marilor centre de cercetare privesc actiunea maceselor asupra articulatiilor. Astfel, in tari precum Germania, Marea Britanie, Danemarca, Franta, macesele devin treptat o optiune de tratament, ajungandu-se chiar la inlocuirea antiinflamatoarelor de sinteza, care, precum se stie, prezinta nenumarate efecte adverse.In cazul artritei reumatoide si a osteoartritei, de exemplu, s-au obtinut rezultate spectaculoase in cadrul unui studiu danez din 2004, care a evidentiat nu numai reducerea sau disparitia durerii, dar si o imbunatatire a mobilitatii articulatiilor. Rezultate remarcabile s-au obtinut si in cazul gonartrozei si coxartrozei in cadrul unor studii efectuate la departamentul de biochimie al spitalului Gentoffe din Copenhaga. Si aici s-a evidentiat atat reducerea sau disparitia durerilor, cat si imbunatatirea mobilitatii.Macesele contin o adevarata colectie de substante antioxidante si antiinflamatoare, care impiedica degradarea cartilagiilor din articulatii, ajuta la mentinerea elasticitatii membrelor si a coloanei vertebrale, cresc rezistenta organismului la frig si impiedica aparitia crizelor de reumatism.

Una dintre aceste substante active, galactolipida, a fost descoperita in macese de un grup de cercetatori danezi. Aceasta prezinta un extraordinar efect antiinflamator asupra cartilagiilor dintre discurile coloanei vertebrale, astfel incat nu numai ca reduce inflamatia si durerea, dar imbunatateste si flexibilitatea coloanei vertebrale. In acelasi timp, flavonoidele, vitaminele si alte substante antioxidante prezente in macese impiedica procesele degenerative de la nivelul tesuturilor articulare.

Un alt rezultat remarcabil a fost comunicat la Congresul Mondial al Societatii Internationale de Cercetare a Osteoartritei la Roma de catre o echipa de cercetatori din Elvetia, de la Basel. Acestia au testat efectele unui acid gras, GOPO, prezent in extractul de macese asupra celulelor cartilajelor din zona articulatiilor, punand in evidenta ca acest acid impiedica producerea enzimelor si proteinelor care provoaca inflamarea articulatiilor, favorizand, in acelasi timp, producerea colagenului si a celulelor cartilajului care sunt esentiale pentru sanatatea articulatiilor. Astfel, macesele sunt eficace atat in prevenirea artritei si intarirea articulatiilor, cat si pentru regenerarea articulatiilor deja afectate de boala si pentru reducerea sau chiar eliminarea durerilor ce insotesc aceste afectiuni. In general, se recomanda o cura de o luna cu o jumatate de litru de infuzie combinata de macese pe zi, la schimbarea anotimpurilor si mai ales la inceputul toamnei si al iernii.Macesele sunt eficace atat in cadrul tratamentelor externe, cat si interne. Se recomanda aplicarea de comprese sau de masaje locale cu decoct de macese atat pentru dureri reumatice, imbunatatirea mobilitatii articulare, cat si pentru psoriazis, contuzii, intepaturi de insecte, cuperoza si diferite dermatoze alergice. Intern se recomanda consumul a 4-6 lingurite de pulbere din pulpa fructului uscat pe zi. La randul lui, lemnul de maces taiat marunt si fiert in apa de baie actioneaza in combaterea bataturilor si a ciocurilor din talpa.
Bolile respiratorii. Macesele sunt folosite cu succes si in cazul bolilor respiratorii. In primul rand, trebuie subliniat efectul pulberii de macese in cazul febrei, pe care nu o scade, dar ajuta sistemul cardiovascular si pe cel nervos sa reziste mai bine si accelereaza vindecarea, asigurand totodata si eliminarea unor toxine din corp. Infuziile, decocturile si tincturile si-au demonstrat eficacitatea in cazul gripelor, al racelilor, raguselii, rinosinuzitei, faringitei, astmului bronsic, pneumoniei si chiar a tuberculozei. Este de remarcat cresterea rezistentei la infectiile pulmonare in general. Este cunoscut de mult timp efectul ceaiului de macese, care calmeaza tusea si revigoreaza orice organism vlaguit de febra. Consumate sub forma de ceai, sirop sau dulceata, macesele cresc imunitatea si ne pazesc de microbi si de raceala. Cura de macese este recomandata mai ales in sezonul rece cand este binevenita si asocierea maceselor cu catina, propolis, polen si miere. Propolets cu macese si sirop de zmeuraUn excelent produs disponibil in farmacii il reprezinta Propolets cu macese si sirop de zmeura, pastile de supt care imbina actiunea maceselor cu cea a propolisului si zmeurei. Actiunea sinergetica a celor trei creeaza un antioxidant de exceptie ce intareste imunitatea organismului, calmeaza iritatiile mucoasei bucale si faringiene, ajutandu-ne sa spunem adio gripelor, racelilor si mucoaselor iritate.Mai multe studii arata ca pacientii care iau pulbere de macese, 6 lingurite pe zi, inca de la declansarea gripei sau a racelii se vindeca mai repede si organismul le rezista mai bine la febra, fiind diminuate si efectele secundare precum durerile de cap, durerile musculare sau vertijul. Dar preferabil este consumul preventiv de macese, cate o lingurita de pulbere de 4 ori pe zi, astfel incat sa scapam de disconfortul acestor afectiuni. Studii efectuate inca din perioada Celui De-Al Doilea Razboi Mondial arata ca macesele, imbunatatind activitatea sistemului imunitar si intarind actiunea de bariera protectoare a epiteliilor respiratorii, pot prevenii infectiile respiratorii, precum bronsita virala si bacteriana, pneumonia, viroza pulmonara, sinuzita, rinita.
In cazul tratamentelor cu antibiotice consumul simultan de macese prelungit si pe o perioada de minim 10 zile dupa terminarea tratamentului este util pentru prevenirea reactiilor alergice fata de antibiotice, pentru refacerea florei intestinale si imbunatatirea imunitatii afectate de antibiotice si pentru grabirea vindecarii si scurtarea perioadei de convalescenta.
Convalescenta. De altfel, in convalescenta, indiferent ca ne gasim dupa o operatie sau o infectie, macesele contribuie la refacerea rapida a organismului si a capacitatii lui de aparare si de efort, stimuleaza pofta de mancare, imbunatatesc asimilarea substantelor nutritive, tonifica, revitaminizeaza si remineralizeaza organismul.

Informatiile de mai sus sunt adunate din mai multe articole de pe net.

Premii

2010-08-31T19:43:00.004+03:00

Astazi Pansy m-a anuntat ca am premii la ea pe blog. Nu stiu daca era vorba de amandoua sau numai de unul. Eu le-am luat pe amandoua, pentru ca n-am putut sa ma hotarasc la unul singur.

Sunt farte frumoase! Multumesc Pansy ca te-ai gandit si la mine!

Eu am a le ofer tuturor celor care ma viziteaza, dar mai ales Dianei, lui Sidy, Medy, Silvioarei, Doinitei, lui Nico si Mariei Elena.

Prietenii lui Maxi

2010-08-31T08:05:00.004+03:00

Frumusetea asta e Toshy, o doamna venerabila de vreo 15 ani. Eleganta si distinsa.
Nu se mai lasa impresionata de nimic. E foarte inteleapta!

Pe nazdravanul asta il cheama Bamboo! E foarte curios, nazdravan si jucaus, dar si nespus de mancacios, desi nu se vede deloc cat de mult mananca.

De catva timp, Maxi are doi prieteni( pisicile ficei mele).

Mi-a fost tare frica sa nu-i bata si sa transforme casa intr-un camp de lupta.

Dar n-a fost asa.

Dupa cateva zile cand i-am tinut departe unii de altii, am inceput sa-i las sa stea impreuna, bine-nteles, supraveghiati.

S-au mirosit, s-au mai si marait, dar faptul ca Bamboo a fost foarte sigur pe el si a innaintat fara vreun complex pe teritoriul lui Maxi, iar Toshy nu l-a bagat in seama, cred c-a fost de bun augur.

Acum cred ca ar fi o nenorocire sa-i desparti. Baietii se joaca impreuna in fiecare dimineata, cand ai mai vrea si tu sa mai dormi un pic, iar Toshy ii supravegheza cu distinctie. Si ii spala pe fiecare, dar mai ales pe Maxi care ii raspunde la fel, sa nu cumva sa fie prea murdari dupa ce s-au tavalit unul pe altul prin toata casa.

Dupa ce te-au trezit din somn cu joaca lor, trec pe la castronelele cu mancare, beau apa din galetusa mea cu apa pentru flori(cea din recipientul lor pentru apa nu le mai place) si-si cauta fiecare cate un loc sa doarma. Uneori dorm toti trei in patul meu, dar de cele mai multe ori, baietii gasesc locuri inedite.(pe un scaun din balcon, pe biblioteca sau pe dulap, pe vreun raft din biblioteca unde au gasit un locsor liber, printre lucrurile stranse de pe sarma care asteapta sa fie calcate, pe birou, pe tastatura calculatorului, pe masuta lui Alex, etc).

Sa auzi cum se mai cauta cand se trezesc si nu-i vad pe ceilalti doi.

Ii iubesc pe toti trei, dar mai ales pe distinsa doamna de care imi era frica atunci cand era mai mica, fiindca ma scuipa de cate ori ma vedea, ori ma impingea cu labutele sa ma dea jos de pe patul ei.

Viata e mai frumoasa cand niste fiinte nevinovate asteapta dragostea ta, uiti de toate grijile si le acorzi atentia cuvenita.

Acum, cand scriu aceste randuri, nu-i niciunul prin preajma si e liniste in casa. Sigur dorm.

La muti ani Alex!

2010-08-30T07:43:00.004+03:00

In fiecare an, aceasta zi e festiva pentru mine.

Imi sarbatoresc cei doi barbati pe care-i am in casa.

Este Sf. Alexandru, deci e ziua onomastica a lui Alex iar sotul meu isi serbeaza ziua de nastere.

La muti ani, dragii mei!

sa fiti sanatosi si sa aniversam impreuna, multi multi ani de acum inainte!

Alba Iulia....pazea.4

2010-08-26T13:11:00.021+03:00

Dupa ce ieri am scris si pus fotografii 3 ore, nu stiu ce s-a intamplat ca am pierdut tot. Nici nu-mi vine sa mai scriu, dar am ramas datore , pentru ca toti cei prezenti la marea intalnire m-au impresionat in felul lor. Toti sunt oameni nemaipomeniti, frumosi la suflet si la trup, pe care oricine si-i doreste prieteni.

De mult timp imi doresc sa fiu bunica. N-a fost sa fie inca....

Dar inca odata am regretat ca nu sunt, vazand scumpetea de nepot al familiei Toncean, Sidy si Vali.

El cu parintii au venit sa-i ia pe bunici ca sa continue calatoria dupa ce se desparteau de noi.

"Generalul" Alex ii chema la ordin pe cei doi, iar ei raspundeau docil. Nici nu o striga bine pe

"buni", ca imediat intindea manutele si vroia la "bunu". Si cata bucurie si dragoste se citea pe chipurile celor doi!

Gratie lor si noi am beneficiat de o cazare sigura si ieftina la Hotelul militar, fapt pentru care le multumim. Iar in cele trei zile, Vali a fost sofer pentru Alina , Nico si Silvioara, atunci cand trebuia sa ne deplasam la diversele locatii. Frumoasa familie, vesela si amabila! Sunt bucuroasa ca am avut ocazia sa-i cunosc!

Cat au stat cu noi, Menuca si sotul ei Sandu, au fost nedespartiti, poate s-au despartit pentru cateva minute ca sa faca vreun serviciu vreunei Gustoase, dar doar atat. A observat asta si Delia i-a vanat, pur si simplu, ca sa le faca fotografii. Inca nu le-am vazut nici eu, dar are multe.

Menuca fiind din Alba Iulia, a fost gazda alaturi de Anena. Ne-a asteptat plina de emotie, cum eram si noi, la autocar si ne-a condus la hotel. Ne-a insotit pas cu pas doua zile avand grija de fiecare, a treia a lipsit motivat din motive intemeiate. In afara de bunatatea, amabilitatea si candoarea ei, noi o pomenim foarte des pentru celebrele ei placinte pe lespede cu varza si cu branza, pe care ni le-a servit sambata dimineata la micul dejun si pe care le copsese cu noaptea in cap, ca mai erau calde. Am o mare admiratie pentru aceasta pereche frumoasa, plina de bun simt.

Toata admiratia mea pentru acesti doi oameni minunati, Doinita si Nicu.

Desi nu le-a fost foarte usor, au venit la Alba Iulia sa ne cunoasca.

As vrea sa mai aud si acum vocea vesela, calda si cu inflexiuni dosebite a Doinitei. Sa rad de ghidusiile si glumele ei care o insotesc tot timpul . Frumoasa si eleganta, Doinita e o prezenta care nu trece neobservata. M- a impresionat grija continua pe care o are sa nu-i lipseasca ceva lui Nicu si felul cum lupta amandoi cu boala lui. Nicu atat de delicat si de discret, avand o mare grija sa nu deranjeje pe cineva. Armonia ce domneste intre ei e nemaipomenita. Sa le dea DD sanatate si poate intr-un viitor, mai apropiat sau mai indepartat, sa ne vedem la Timisoara.

Medy a ras si-a glumit incontinuu. Credea ea ca asa isi ascunde emotiile care o stapaneau. Numai priviti putin fotografiile si o sa vedeti ca nu este asa. Se vede de la o posta cat este de emotionata.

Si George a intretinut veselia. Iar gestul lui de a ne darui flori Mariilor, a fost mai mult decat frumos si nu-l vom uita.

Lasand la o parte faptul ca Medy m-a fiert in suc propriu(glumesc) mi-au placut mult.

O familie vesela si frumoasa!

O alta familie frumoasa(toate sunt frumoase) este cea a Deliei.

Ea si sotul ei Fernando, au facut fotografii si filmulete non stop.

Fiul lor Mihai, care se ascunde sa nu fie fotografiat, cu candoarea lui copilareasca l-a botezat pe George, Pavaroti iar pe Mone Mandela. Un copil delicat si respecos.

Iar parintii lui, doi oameni minunati . Amabili si veseli( mai ales Delia).

Mi-a facut placere sa-i cunosc si sa petrec cu ei aceste trei zile.

Delia ne-a promis ca face un DVD cu fotografiile si filmuletele facute de ei pentru fiecare.
a href="http://2.bp.blogspot.com/__sJRmbzOEOc/THaDLn9XUhI/AAAAAAAAAyk/8k-58Ud2ZgY/s1600/IMG_0040.jpg">

O surpriza placuta ne-au facut Maria Elena si Angela care au sosit cu Nelu(sotul Mariei Elena) sambata dimineata si au ramas cu noi pana seara, participand la vizita in cetate si la aniversarea Anenei. Mi-a facut mare placere sa o cunosc pe Mariela, o ardeleanca molcoma a carei voce pe care o stiam de la telefon, mi-a placut foarte mult, pe diafana Angela(Sidy o compara cu un fluturas) care vorbea cu multa dragoste despre cei doi baieti ai ei si pe Nelu, care a fost atat de incantat de atmosfera, de oameni si de tot ce s-a intamplat, ca s-a inscris in fanclubul "gustos.ro".

Daniela si Ion au stat si mai putin. Au sosit ca noi toate, vineri dupa amiaza si au plecat val vartej , sambata dimineata. Aveau o scuza, weekendul urmator erau socrii mari si ii presau treburi importante. Am apreciat ca au vrut sa fie cu noi, chiar si atat de putin. Am fost foarte emotionata cand i-am intalnit. Vorbeam mereu la telefon sau pe mess, dar acum urma sa ne cunoastem. Si surpriza a fost foarte placuta. Mi-o inchipuiam pe Daniela fiind o femeie impunatoare, inalta iar ea este o mana de om, mica si delicata, dar cat de energica.

Am fost impreuna la Mama Luta, dupa o peripetie de pomina. Pe ei, pe Medy si George si pe Doina cu Nicu, i-am uitat la hotel. Medy a vazut ca nu mai coboara nimeni in holul hotelului, unde aveam intalnire, si a sunat-o pe Sidy. Atunci am facut apelul si am vazut cine mai lipseste. Cred ca asta a fost tonul pentru veselia care a urmat si a tinut 3 zile.

A venit si randul prietenelor mele cu care am calatorit , atat la dus cat si la intors. Pe Silvioara o cunosteam personal de aproape un an. Pe Alina si Nico leajm vazut prima data la autogara Militari. Dupa emotia si surpriza intalnirii, cele aproape sapte ore cat am calatorit ni s-a parut ca au trecut destul de repede, pentru ca tot drumul am trancanit, am ras si-am glumit.

Binenteles ca legatuile dintre noi au devenit mai durabile in cele trei zile. Pot spune ca sunt trei fete vesele si simpatice,cu care m-am imprietenit numaidecat. Sper sa ne intalnim din cand in cand sa mai trancanm putin.

Nu am avut un criteriu dupa care sa ma ghidez. Ordinea e aleatorie.

Sper sa nu supar pe nimeni, tocmai acum dupa ce m-am simtit atat de bine in prezenta lor.

Astept de pe acum intalnirea viitoare.

Alba Iulia, pazea.....3

2010-08-24T20:03:00.012+03:00

Desi am promis ca voi continua cu prezentarea zilelor petrecute la Alba Iulia, m-am razgandit.

Eu oricum n-am fotografiile mele, le am de la prietenele mele " gustoase" si asa cum v-am mai spus , o sa le gasiti pe blogurile lor( Sidy, Maria Elena, Medy, Nico, Silvioara) sau pe blogul nou creat special pentru acest eveniment
Eu o sa va vorbesc, mai bine, despre ce m-a impresionat pe mine mai mult la aceasta intalnire.

O sa va vorbesc despre oameni adevarati plini de afectiune, sensibilitate, respect, buna cuviinta

si alte asemenea insusiri, pe care mai rar le intalnim in ultimul timp.

Mai intai am sa va vorbesc despre Marta Gabriela si sotul ei Mone.

Sambata seara, am iesit cu totii in oras, sa ne plimbam si sa mergem la o pizza sau o inghetata.

Intalnirea avea loc in fata Catedralei Neamului. La Catedrala era mare slujba pentru ca a doua zi era Adormirea maicii domnului.

Silvia si Alina se duceau spre catedrala sa aprinda si ele cate o lumanare si Gaby le-a vazut si s-a dus si ea dupa ele.

Atunci Mone mi-a spus ca o sa se intoarca de la Catedrala ravasita toata petru ca si pe mama ei, care a murit toamna trecuta , o chema Maria.

Eu nu stiu de unde si cand( ca afara era deja intuneric) a cumparat Mone un trandafir si i l-a oferit Gabitei s-o inveseleasca putin. Delicatetea lui m-a impresionat profund.

Si apoi au mai fost si alte gesturi de grija si tandrete in toate aceste trei zile.

Cand am fost la Cetate, era o caldura naucitoare si nici un chiosc in apropiere sa ne luam ceva de baut. Mone s-a dus, a cautat apa, a cumparat si s-a plimbat cu plasa cu sticle de apa minerala sau plata(dupa dorinta) dupa noi si ne intreba mereu daca mai vrem apa. Era tare grijuliu sa nu cumva sa ne fie sete si sa ne fie jena sa mai cerem o sticluta.

De Sfanta Maria, Mone ne-a daruit tuturor Mariilor(si eram destule) cate un parfumel. Dar nu numai Mariile au avut parte de un parfumel, pana la urma au primit toate fetele.

Si ca sa nu spuna cineva ca sunt nedreapta am sa spun ca si George, sotul lui Medy a daruit Mariilor cate o floare.

Si Gaby, e o fiinta asa de deosebita si sensibila.

Mi-a facut o deosebita placere sa stau cat mai mult cu ea.

Apoi, cat de emotionata a fost Anena, cand noi toti i-am cantat "Multi ani traiasca" sub poarta Cetatii. Toti turistii s-au oprit si se uitau curiosi la grupul nostru si impreuna cu noi au aplaudat . Avea ochii plini de lacrimi.

Cat de grijulie era, ca toate sa ne simtim bine si sa avem tot ce ne trebuie.

Un alt domn care m-a emotionat a fost Sotul Anenei, Adrian.

Apropos, astazi e ziua lui de nastere. " La multi ani Adrian!"

M-a miscat grija lui deosebita de Andreea. Cat de mult o iubeste si cum raspunde promt la toate cerintele ei!
Adrian mereu langa Andreea, gata sa-i satisfaca toate poftele si toanele si sa raspunda la strigatele ei disperate sa nu plece cumva.

Premii

2010-08-22T08:12:00.002+03:00

Ii multumesc Mariei Elena pentru acest premiu si pentru ca ma-numar printre prietenele ei.
Chiar asa ne-am simit la Alba Iulia, prieteni din lumea intreaga!
Cu mare drag il daruiesc si eu tuturor celor care intra pe blogul meu.

Alba Iulia, pazea......

2010-08-18T07:44:00.005+03:00

Am pornit sa cucerim cetatea..........

Aici e poarta de intrare in cetate. De aici incepe ceremonia de schimbare a garzii.

Un episod din desfasurarea ceremonialului de schimbare a garzii, arborarea steagului municipiului si tragerea a trei salve de tun....

A treia salva de tun.............

V-am promis ca mai pun poze de la intalnirea de la Alba Iulia. M-am tinut de cuvant.

Am ramas datoare cu povestea primei zile petrecute la Alba, pentru a nu am poze suficiente.

Cetatea am vizitat-o in ziua a doua, dupa ce ne-am delectat la micul dejun cu placintele pe lespede, facute de Menuca si care le intrece pe renumitele placinte de la " Mama Luta"

Au urmat apoi alte clipe minunate petrecute impreuna.

Dupa ce am strabatut la pas toata cetatea, ne-am intors la hotel sa ne pregatim cea mai importanta etapa a italnirii noastre: sarbatorirea zilei de nastere a Anenei, gazda si ghidul nostru la Alba Iulia.

Alba Iulia, pazea.....

2010-08-16T09:58:00.004+03:00

Cine si-ar putea inchipui ca douazeci si ceva de oameni, care nu s-au vazut niciodata, cu cateva exceptii se pot simti de parca s-ar cunoaste decand lumea si sa regrete ca au trecut cele trei zile, destinate intalnirii si nu mai pot sta impreuna macar o zi?

Zilele trecute pe 13, 14 si 15 august, am fost la Alba Iulia unde m-am intalnit cu inca 13 forumiste de pe site-ul"gustos.ro". Unele dintre ele au venit insotite de jumatatile lor(ca doar e vara, concediu), plus familia Anenei- Mariana, gazda noastra nemaipomenita, care desi are o multime de probleme familiare, a avut puterea sa lase totul de-o parte si sa se ocupe de noi.

Intr-un cuvant, am fost peste douazeci si patru de persoane, care ne-am simtit de parca ne cunosteam decand lumea. Toti veseli, frumosi, pusi pe glume si sotii.

Pe masura ce vor veni fotografi cu fotografii si filmulete(eu nu am un aparat foto), voi mai veni cu amanunte,dar o sa mai gasiti amanunte si pe blogurile lui Medi(Maria Mihalache), a lui Maria Elena si daca-i merge calculatorul, cred ca si Silvi0ara o sa ne rasfete cu fotografii.

Am asteptat un an intreg aceasta intalnire, pentru ca am intrat pe forumul gustos.ro" anul trecut in august cand se desfasura prima intalnire de la Alba Iulia si am regretat ca nu intrat mai devreme pe forum pentru ca pe site eram membru de prin aprilie.

A fost ceva nemaipomenit de frumos si miscator! Mi-am incarcat bateriile pentru un an, cand cred ca ne vom intalni iar, poate mai multe decat anul asta.

Schimbarea la fata

2010-08-06T07:44:00.003+03:00

Schimbarea la fata” este unul din cele mai importante praznice împaratesti, cinstit de crestinii din intreaga lume în data de 6 august. Este o sarbatoare relativ noua, prin hotarârea luata de Papa Calist al III-lea drept multumire pentru sirul de victorii obtinute de cruciati asupra turcilor la Belgrad, în anul 1456.
„Schimbarea la fata” este sarbatoarea ce aminteste de evenimentul de pe muntele Taborului, atunci când Iisus Hristos s-a aratat apostolilor Petru, Iacov, Ioan în toata stralucirea sa divina, pentru a-i convinge sa nu se îndoiasca de faptul ca va învia si va trai vesnic. Biblic, „Schimbarea la fata” a avut loc înainte de intrarea lui Iisus în Ierusalim si de rastignire.
De fapt, în acel moment, spun teologii, pentru Hristos n-a însemnat nicio schimbare din punct de vedere fizic, ci schimbarea s-a produs în constiinta apostolilor, care, pentru o perioada limitata de timp, au primit puterea de a-l vedea pe Învatatorul lor asa cum era el de fapt, stralucind de lumina cea vesnica. De asemenea, se spune ca în acele momente o suvita de lumina a pogorât din cer si a facut ca fata lui Iisus sa straluceasca precum soarele, iar mantia i-a devenit alba ca zapada. Lumina i-a patruns atât de adânc pe cei trei apostoli încât, neputând-o suporta, au cazut cu fata la pamânt, nauciti, si au auzit vocea lui Dumnezeu care le-a spus: „Acesta este Fiul meu cel iubit (...) pe acesta sa-L ascultati”. Însa, Iisus n-a vrut sa arate prin transfigurarea Sa decît un stadiu în evolutia noastra catre desavîrsire.
Fiecare dintre noi va trebui sa trecem prin aceasta completa transfigurare, în care ne vom simti patrunsi cu totul de lumina lui Dumnezeu.
Schimbarea la Fata” este singura zi când se poate mânca peste, în postul Sfintei Marii, care a început la 1 august si se termina la 15 august.
Sarbatoarea Schimbarii la Fata este deci prin excelenta aceea a îndumnezeirii naturii noastre omenesti si a participarii trupului nostru trecator la bunurile vesnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastra prin Patimile Sale, Mântuitorul arata atunci ca scopul venirii Sale în lume era tocmai sa aduca pe tot omul la contemplatia slavei Sale dumnezeiesti.
Din acest motiv sarbatoarea Schimbarii la Fata i-a atras în mod deosebit pe calugari, care si-au închinat întreaga viata cautarii acestei lumini.

Si S-a schimbat la fata, si a stralucit fata Lui ca soarele”

Sarbatorita pe 6 august, Schimbarea la Fata aminteste de momentul biblic în care Iisus Hristos urca pe Muntele Tabor din Galileea pentru a se ruga, însotit de apostolii Pavel, Petru si Ioan, este învaluit de o aura luminoasa urmata imediat de recunoasterea si binecuvântarea lui Dumnezeu care se adreseaza apostolilor: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în care am binevoit. Pe Acesta ascultati-L”. Momentul semnifica dezvaluirea divinitatii lui Iisus Hristos si recunoasterea acestuia ca Fiu al lui Dumnezeu, asadar un moment marcant în istoria crestinitatii.„Probejenia” sau „Obrejenia” (de la „a probazi” care înseamna „a certa”), cum mai este numita aceasta sarbatoare în popor, este situata în interiorul Postului Sfintei Marii, astfel încât este Dezlegare la Peste.
Este asadar momentul de „cearta” între vara si toamna, trecerea de la vara la toamna, este data la care încep sa cada primele frunze vestede, perioada în care pasarile îsi cauta un loc mai cald si iarba nu mai creste.
Legat de superstitii, fetelor nu le mai creste parul daca si-l piaptana în aceasta zi (asemeni ierbii).
Tot asa cum nu este bine sa te certi cu nimeni, deoarece tot asa o vei tine tot anul.
Gata si cu scalda la râu sau cel putin asa se spune în popor, ca apele ar fi spurcate de cerbi; se culeg plante de leac, deoarece se crede în puterea miraculoasa a acestora în vreme de sarbatoare.
Este totodata o zi sfânta în care se deschid Cerurile si se pot vedea portile Raiului de catre cei alesi de Dumnezeu, fapt prefigurat de altfel de Insusi Mântuitorul, cu 6 zile înainte de urcarea pe muntele Tabor: „Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moarte pâna nu vor vedea Împaratia lui Dumnezeu venind întru putere”.
În directa legatura cu aspectul religios-crestin, sarbatoarea poate semnifica si schimbarea noastra în bine, schimbarea invidiei în bucurie, a rautatii în iertare, a împacarii cu sine si cu ceilalti.

30 IULIE- ZIUA DE NASTERE A LUI PASTOREL

2010-07-30T14:41:00.006+03:00

Am ramas datoare cu alte retete din aventurile gastronomice ale lui Pastorel.
Dar astazi la 116 ani(1894) de la nasterea lui n-am sa scriu nici o reteta. Am sa va scriu cateva epigrame, domeniu pe care il stapanea cu deosebita maiestrie.
Mai intai am sa scriu o epigrama elogiu a lui Mircea Ionescu Quintus dedicata lui Pastorel.

Sa-nchinam paharul

Pentru Pastorel

N-a fost nici Cotnarul

Mai spumos ca el.

Ca un adevărat cavaler al spiritului, s-a duelat cu prostia, cu egoismul, cu laşitatea, cu teama de moarte chiar, ilustrând pe deplin deviza-i binecunoscută: „În viaţă am făcut ce-am vrut, în artă ceea ce-am putut”.

Inclinatia lui spre literatura, dar mai ales spre epigrama, a fost remarcata inca de pe bancile liceului de catre profesorul de literatura Fantanaru caruia nu-i era strain vinul de Cotnar.
La teza din clasa a V a de liceu subiectul a fost despre epigrama. Tot ce a scris Pastorel in teza au fost urmatoarele raduri:

Daca apa din fantana

S-ar preface in vin Cotnar

As lasa limba romana

Si m-as face Fantanar.

Cand a adus lucrarile si a ajuns la cea a lui Pastorel, profesorul i-a adresat urmatoarele cuvinte pline de nedisimulata admiratie:

-Magarule, unu la purtare si zece pentru epigrama!

Nelipsit al localurilor boemei literare iesene si bucurestene Pastorel Teodoreanu isi bine dispunea comesenii nu numai prin istorisirile sale culinare, dar si prin epigramele ce i-au sporit celebritatea. Unele dintre epigrame au circulat pe cale orala. E lesne de inteles de ce nu puteau fi publicate in perioada postbelica:

La sosirea rusilor:

Pe drumeagul din catun

Venea ieri un rus si-un tun;

Tunul rus

Si rusul tun!

Armistitiul ne-a impus

Sa dam boii pentru rus!

Ca sa completam noi doza,

L-am trimis pe Petru Groza!

Statuii ostasului sovietic:

Soldat rus, soldat rus,

Te-au ridicat atât de sus,

Ca sa te vada popoarele...

Sau fiindca-ti put picioarele?

Votati soarele!

Când te vad asa pe garduri

Si cu raze împrejur,

Mai ca-mi vine sa te-asemui

Cu o gaura de c*r!

Dupa alegerile din 1946 se mai putea vedea pe garduri: Votati soarele!

”Aici doarme Pastorel,

Baiat bun si suflet fin,

Daca treceti pe la el,

Nu-l treziti, ca cere vin!”

Nu credeam s-ajung vreodata

C-am sa pot sa fiu în stare

Ca facând pipi pe garduri,

Sa o fac direct în... soare!

Din Banat pâna la Iasi

Se resimte lipsa sarii,

Fiindca cei mai multi ocnasi

Au ajuns la cârma tarii.

Catren omagial catre Caragiale:

Cu greu îmi vine sa astern,

Un adevar ce nu-l suport,

Ca tocmai tu sa fii cel mort

Si Catavencu cel etern...

La Pelisor, palat transformat de regimul comunist în casa de creatie:

Voi, creatori ai artei pure,

Ce stati acuma la padure,

Sa fiti atenti când va plimbati

Sa nu calcati în ... ce creati!

Guvernul Groza
În guvernul Groza, cel de concentrare,

S-au primit trei membri, pentru completare,

Însa ca sa fie cabinet etern,

Îmi bag si eu membrul... în acest guvern!

Aroma vinului

Aroma vinului trecut

Încet la cap se suie

Era pe când nu s-a baut

Azi l-am baut si nu e.

Causas rerum

Afla, bând paharul

Mic, dar venerabil,

Ca nu-i vin Cotnarul,

E soare potabil.

Domnilor cârciumari din tara mea

M-a ajuns amarul,

Apa si veninul:

Sa va fie anul

Cum v-o fi si vinul.

Laringologului

Când îmi spui: “Deschide gura!”

Si te uiti în ea cu farul,

Vrei sa dregi cu picatura

Ce n-am dres eu cu paharul!

Pentru subtilul…

Pentru subtilul amator

Care-si respecta al sau gât

E buna apa de izvor

Dar ca uzaj extern. Atât!

Popei Man

Popa Man e om cu cap,

Bere bea-n polobocel;

Doar nu-s capra, zice el,

Sa ma multumesc c-un tap.

Sa cred

Sa cred nu stiu în care Dumnezeu

Si cui sa ma închin nu am habar,

Dar am crezut si crede-voi mereu

În Arta, în Moldova si-n Cotnar.

Suav, amurgu…

Suav, amurgu-si lasa rugina în pahare,

Miresmele gradinii în noi se raspândesc

S-a desfundat clondirul cu vin moldovenesc,

Mai toarna, cârciumare, mai cânta, lautare!

Sfrijita ca o Sfânta Vineri

Mi-a spus o baba: la români,

“Babeasca” place mult la tineri,

Pe când “Feteasca” la batrâni.

Si astazi

Si astazi, ca-n atâtea seri

Când pivnita-i adânca,

Taria vinului de ieri

Ne urmareste înca.

Unui antialcoolic

Oare nu-ti mai amintesti,

Vorba din batrâni lasata?

Din betie te trezesti,

Din prostie niciodata.

Consolare

Doua lucruri mai alina

Al meu chin si a mea boala:

Damigeana când e plina

Si femeia când e goala.

Dar nu trebuie ascuns ca Pastorel si-a pus totusi o întrebare dificila careia i-a dat si raspuns:

Ce e femeia?

Va fac si eu o marturie

(De-aude mama, ma despica):

Femeia-i ca o jucarie

-De umbli mult la ea… se strica!

Aceasta se pare ca a fost ultima epigrama pe care a scris-o fiind internat in spital pe Dealul Viilor, dupa trei zile a si murit:

Culmea ironiilor

De rasul copiilor

Sa pui cap betiilor

Pe Soseaua Viilor.

Cu alta ocazie o sa mai scriu din retetele lui.

Astazi doar atat.

Premii

2010-07-23T23:55:00.004+03:00

Am ramas in urma si cu publicarea premiilor pe care le-am primit de la prietenele mele,

Silvioara, Pansy, Maria Elena, Diana, Medy.

Va multumesc mult de tot ca mi-ati acordat aceste premii! Nu cred eu ca merita blogul meu atatea premii, dar daca prietenele mele asa au considerat, eu le primesc cu toata dragostea.

N-am sa le dau mai departe pentru ca am vazut ca au facut deja ocolul blogosferei. Dar daca celor care imi viziteaza blogul le place un premiu in mod deosebit, poate sa se serveasca cu cea mai mare placre.

Cu prima ocazie am sa va ofer eu un premiu de vara.

Leapsa

2010-07-23T22:58:00.004+03:00

Am primit cu mult timp in urma, de la Pansy, o lepsa cu ceiurile din camara.
Am tot sperat ca o sa reusesc sa le fac poze, dar n-a fost sa fie asa.
Am sa raspund totusi scriind cat mai multe din ceaiurile pe care nu stiu pe unde sa le mai pun.
Sunt atat de multe ca nici nu-mi mai amintesc sa le folosesc.

A sa insir aici cate-mi amintesc:

ceai de tei

ceai de lamaie

ceai de flori de soc

ceai de visine

ceai de catina

ceai de zmeura

ceai de afine

ceai de fructe de padure

ceai de macese

ceai de menta

ceai din cozi de cirese

ceai verde- la pliculet Akbar, Lipton

ceai verde- chinezesc cu anason

ceai somn linistit

ceai picioare usoare

ceai de slabit Naturavit

ceai Sweet dreams

ceai pentru hipertensiune

ceai din Coada racului

ceai de mesteacan

ceai de frunze de nuc

ceai de urzica moarta

ceai de musetel

ceai renal

ceai calmant

ceai anti-adipos

As mai putea sa scriu inca pe atatea, dar ma opresc aici. Promit ca le fac poze cu prima ocazie si o sa le adaug aici.

Salata din piept de pui cu branza de oaie

2010-07-15T09:20:00.002+03:00

Timp de preparare: 1 ora si 20 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

un piept de pui

200g branza de oi

2-3 rosii

un ardei verde

cateva fire de ceapa verde sau o ceapa rosie sau ceapa pur si simplu

3 linguri ulei de masline extra virgin

2 linguri otet basmatic

zeama de la 1/2 lamaie

sare daca mai este nevoie

cateva crengute de patrunjel si busuioc

Mod de preparare:

Pieptul de pui se fierbe.Dupa ce l-am fiert si l-am racit, se toaca cubulete.

Rosiile, ardeiul si ceapa se taie julien, branza se taie cubulete.Se pun toate intr-un bol, se potriveste de sare, daca mai este nevoie si se stropesc cu un amestec de ulei de masline extra virgin, otet balsamic si zeama de lamaie.

Se amesteca usor si se adauga patrunjelul si busuiocul tocat si se mai amesteca un pic.

Acum, vara e delicioasa!

M-am inspirat cand am facut aceasta salata dintr-o reteta a Nicoletei Maria Sandulache, de pe Gustos.ro, careia ii multumesc pentru idee.

Binenteles ca am modificat-o cu ce am avut eu la indemana cand am facut salata.Fiindca am avut pieptul de pui fiert, am pregatit-o in 20 de minute.

Prajitura cu visine

2010-07-11T08:22:00.005+03:00

De mult imi doresc o forma din aceasta cu gaura la mijloc. Acum ca am gasit, n-am stat mult pe ganduri si am probat-o cu o prajitura cu visine.

Fetele ii spun "guguluf", dar lui Alex nu-i place numele asta.

Asa ca o sa-i zic prajitura.

Vero, fiica mea, mi-a facut cateva poze cu telefonul. Daca am sa-nvat sa le pun de pe telefon pe calculator, o sa mai fac poze la retete si am sa postez mai des din preparatele pe care le fac, doar gatesc aproape in fiecare zi. Nu-mi place deloc sa depind de copii cand fac ceva care-mi place. Vreau sa fie toata placerea numai a mea.

Timp de preparare: 1 ora

Ingrediente:

500g visine fara samburi

5-7 oua(in functie de marimea oualelor)

1 cana de zahar

1 cana de faina

un pic mai mult de 1/2 cana de ulei

1 pachet de praf de copt

1 pachet de zahar vanilat

Preparare:

Albusurile se bat spuma, se adauga treptat zaharul si apoi zaharul vanilat si se bat in continuare pana cand se topeste zaharul.

Galbenusurile se freaca putin cu uleiul si se adauga albusurile putin cate putin, amestecand de sus in jos, pana se incorporeaza toate. La sfarsit se adauga faina amestecata cu praful de copt. Se mesteca bine coca si se toarna in tava unsa cu unt si tapetata cu faina.

Visinile se dau prin faina si se aseaza pe toata suprafata tavii.

Se baga tava in cuptorul incalzit la 180de grade si se lasa in cuptor cam 45 de minute, pana cand prajitura raspunde pozitiv la proba cu scobitoarea.

Pofta buna!

Sfoara-n tara- epilog

2010-07-10T07:36:00.003+03:00

Astazi e " ziua cea mare ", cand toate blogaritele care au participat la jocul initiat de Yaffa, trebuie sa posteze pe blog, cadoul pe care l-au primit de la un blog prieten desemnat de ea.

Blogul desemnat sa-mi trimita cadou este al Biancai din Targu Mures. http://biancams76.blogspot.com

Eu am primit cu emotie coletul, pentru ca desi m-au avizat de la posta sa ma duc sa-l ridic, cand m-am prezentat la ghiseu..... ia-l de unde nu-i!

Se ratacise intre oficiile postale. A doua zi am primit un telefon sa ma duc sa-l ridic. Il gasisera, in sfarsit. Cu coletul in plasa, abia asteptam sa ajung acasa! Si cand l-am deschis am gasit ceea ce v-am prezentat mai sus.

Multumesc Bianca, pentru aceste dragi amintiri!

Multumesc Yaffa, pentru posibilitatea de a cunoaste noi blogarite si pentru emotia pe care am simtit-o atunci cand am primit cadoul sau atunci cand am pus, la randul meu si eu coletul la posta!

Sarbatoarea sfintilor PETRU SI PAVEL

2010-06-29T08:44:00.013+03:00

Astazi sarbatorim pe cei care poarta numele sfintilor Petru si Pavel.

Tuturor care poarta unul din aceste nume, un calduros La multi ani!

Cum mama lui Alex, este si mama lui PAVEL eu am ce sarbatori astazi!

La multi ani, scumpul meu,

sa ai in viata numai drumuri line, sa ti se-mplineasca toate visele, sa fii sanatos si fericit si intr-un viitor nu prea indepartat sa-i faci si mamei un nepotel sau nepotica!

Va invit sa serviti cu noi din prajiturile favorite ale lui Alexandru- Pavel si sa ciocnim un pahar de sampanie!

Desert cu fructe si lapte batut

2010-06-08T09:52:00.004+03:00

Un desert racoritor si usor de facut. Bun pentru caldurile care se anunta.

INGREDIENTE:

boabe de fructe (struguri, coacaze, capsuni, afine)
Eu am folosit capsuni si afine
- 150g lapte batut sau sana
- 4 linguri branzica de vaci
- 40g suc proaspat de lamaie
- 1 lingurita coaja rasa de lamaie
- 1 lingurita miere

PREPARARE:

Laptele batut sau sana, branzica de vaci, mierea, zeama de lamaie si coaja de lamaie se amesteca pana se obtine o crema.
Capsunile se zdrobesc si se amesteca usor cu crema de iaurt.
Amestecul obtinut se pune in pahare, se orneaza cu fructe(afine) si se serveste.

Pofta buna!

Coktail de cafea

2010-06-05T14:16:00.002+03:00

O bautura racoritoare si totodata revigoranta, acum cand zilele sunt din ce in ce mai calduroase.
Cantitatile sunt pentru o portie.
In functie de cate persoane vreti sa serviti, mariti cantitatile.

INGREDIENTE:

25 ml cafea espresso,
25 ml lichior de cafea,
25 ml rom,
25 ml sirop de zahar,
25 ml frisca lichida,
25 ml lapte

PREPARARE:

Raciti paharele si toate ingredientele inainte de preparare. Se amesteca intr-un shaker toate ingredientele care trebuie sa fie foarte reci. Daca nu aveti timp sa le puneti la rece puteti adauga cateva cuburi de gheata.Amestecul obtinut se toarna in pahare si se orneaza cu ciocolata rasa pe deasupra.
Savurati cu placere!

Premii

2010-06-03T21:00:00.002+03:00

Probabil ca ma port frumos, ca uite cate premii am mai primit!

Am primit premii de la Sidy si de la Silvioara.

Am sa le dau si eu mai departe celor doua prietene noi:

Alison
Bianca

Premii

2010-06-02T06:32:00.003+03:00

Multe, multe premii de la Mariela!

Multumesc draga mea, venind de la tine sunt foarte pretioase!

Le ofer si eu, cu toata dragostea, tuturor vizitatoarelor si vizitatorilor blogului meu.

Poftiti la premii!

Foitaj cu diverse

2010-05-28T18:02:00.007+03:00

De vreo doua saptamani, la doua trei zile, pregatesc repede pentru Alex, cate ceva cu foitaj sau cu aluat frantuzesc din comert.

Asa este Alex, cand ii place ceva, vrea sa-i pregatesc de mai multe ori la rand, pana se plictiseste si nu mai vrea un an.

Ingrediente:

1 pachet de foitaj din comert

300 g carnati de bere

200 g branza de oaie

200 g branza dulce de vaca

2 oua

Boabe de piper

Mod de preparare:

Dezghetam pacheul cu foitaj si il desfacem usor sa nu se rupa.

Tai intai fasii subtiri de aluat de 5-6 mm, cu care imbrac carnaciorii de bere. Ii ornez cu doua boabe de piper, pentru ochisori si ii pun in tava de aragaz unsa cu unt sau in lipsa cu ulei.

Amestec apoi branza de oaie rasa pe razatoarea mica, cu branza de vaci dulce si cu un ou.

Tai apoi patrate de foitaj de 8-10cm, pun pe fiecare patrat crema de branza obtinuta si apoi le impachetez, dupa chef si inspiratie. Ori le pliez in forma de triunghi si lipesc marginile cu furculita, ori le impachetez ca pe un plic. Le asez si pe ele in tava de aragaz cu un pic de spatiu intre ele, le ung, cu o pensula, cu celalalt ou batut bine si le bag in cuptorul preincalzit la 180 de grade. Eu pun tava mai sus in cuptor ca sa se rumeneasca frumos deasupra si nici sa nu se arda dedesubt. Sunt gata in 30 de minute.

Pofta buna!

Sarmalute in foi de vita

2010-05-23T07:46:00.005+03:00

Timp de preparare: 3 ore si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

50-60 de fruze tinere de vita de vie

1 kg carne macra(amestec carne de porc si vita)

4 cepe mari

2-3 linguri de orez

1 felie de paine

3 linguri de untura

sare

piper

2 legaturi marar tocat

1/2 l bors

smantana sau iaurt

Mod de preparare:

Acum este primavara si frunzele de vita tinere sunt numai bune de a inveli sarmalutele.

Carnea se toaca impreuna cu miezul de paine muiat in apa si cu o ceapa cruda. Apoi se pune intr-un castron si se amesteca cu orezul spalat, o legatura de marar, piper si sare dupa gust si celelalte 3 cepe calite in 2 linguri de untura pana incep sa se ingalbeneasca. Se amesteca totul bine.

Foile de vita se spala in cateva ape si se oparesc. Apoi se infasura sarmalele.

Pe fundul cratitei in care le vom fierbe punem o lingura de untura.Fiecare rand de sarmale asezat in cratita se presara cu mult marar, iar ultimul rand se acopera cu foi de vita. Se pune putina sare si borsul ca sa acopere sarmalele(daca e nevoie se mai adauga apa pana ce se acopera sarmalele).Se fierb pe ochiul de la aragaz (cratita acoperita) la foc mic. Cand sunt aproape gata se dau la cuptor, ca sa scada bine zeama.

Se servesc cu smantana sau cu iaurt.

Pofta buna!

Premii

2010-05-19T09:50:00.003+03:00

Pentru că am primit multe premii de la prietenele mele blogăriţele, vreau şi eu să le ofer, din toată inima, două premii primăvăratice, în aşteptarea zilelor însorite, care întârzie să vină!

Vă invit, dragelor, la premii!

Invitaţia este pentru toate gospodinele care îmi vizitează blogul.

Premii

2010-05-18T19:43:00.005+03:00

Am colindat prin comunitatea blogurilor culinare si m-am intors cu un snop de premii, care mai de care mai frumoase, de la blogarite care de care mai pricepute decat mine in ale bucatariei.

Pe langa ele, eu sunt o mica amatoare de macaruri bune si sanatoase.
Am recoltat premii de la Pansy , de la Medy si de la Silvioara.

Cred ca am incurcat borcanele si am un liliac in plus. E frumos, asa ca ramane postat.

Omletă cu şuncă de Praga

2010-05-16T08:39:00.006+03:00

Duminica este ziua când şi Alex participă la micul dejun. În celelalte zile, ori doarme până târziu, ori pleacă în fugă la facultate şi s-a terminat cu micul dejun.

Astăzi am pregătit o omletă cu ce am găsit prin frigider şi desigur să-i şi placă.

Eu fac câte o omletă mică, pentru fiecare persoană de la masă.

Pentru o porţie avem nevoie de următoarele ingrediente:

2-3 ouă(depinde de mărimea ouălelor)

50 g suncă de Praga

2 linguri ulei de floarea soarelui sau altul care vă place

2 linguri de lapte

sare

piper

Mod de preparare:

Într-un castron se bat ouăle, nu foarte mult, se adaugă cele două linguri de lapte, sare şi piper după gust. Se feliază după inspiraţie şunca de Praga. Se aprinde cuptorul aragazului la 180 grade.

Într-o cratiţă (a mea este una pe care o folosesc numai la omletă, are dimensiunea şi înalţimea ideală) se încălzesc cele două linguri de ulei şi se caleşte un pic şunca de Praga. Când această operaţie s-a terminat, turnăm în cratiţă ouăle pregătite înainte. Mestecăm puţin să se aşeze frumos şunca pe toată suprafaţa crătiţii şi după un minut, două eu bag cratiţa în cuptorul preîncălzit la un nivel mai sus ca să se coacă frumos şi deasupra, să nu mai fie nevoie să întorc omleta. În felul acesta pot pregăti şi două sau trei omlete odată, pentru că au loc pe grătarul aragazului.

Când s-a copt frumos, o scot şi o aşez pe farfurie, ornez cu câteva roşii sau frunze de salată sau ceapă verde şi-l invit la masă pe Alex şi pe tatăl lui .

După aşa o omletă bună(mi-au murit lăudătorii) o cană de ceai e ideală!

Poftă bună!

Moţiune de cenzură

2010-05-09T13:59:00.004+03:00

PROGRAMUL ULTIMA SPAGA - Moţiune de cenzură

Motiunea de cenzura a cetateanului roman

Articol unic:

Se reduce cu 25% saracia prin reducerea 100% a guvernului actual

Programul "Ultima Spaga" este o manifestare a cetatenilor liberi prin care isi exprima dezaprobarea fata de incompetenta, coruptia si cinismul guvernului Boc-Udrea condus de premierul Traian Basescu.

Prin aceasta actiune le oferim guvernantilor ultima spaga si ii poftim sa ne paraseasca.

AJUNGE!

Ii invitam pe toti cetatenii liberi ai tarii acesteia ca VINERI 28 MAI 2010 ora 18.00 sa depuna o moneda de 10 bani pe trotuarul din fata cladirii Guvernului Romaniei si a Prefecturilor judetene. Haideti sa le dam ultima spaga si apoi sa ne lase in pace!

NE-AM SATURAT:

- sa suferim noi ca sa prospere ei;

- sa fim intaratati unii impotriva celorlalti, cultivandu-ne ura, intr-o tara cu o religie a iubirii;

- sa inchidem ochii la incompetenta, coruptie si dezgustul guvernului fata de propriul popor;

- sa ne vedem parintii, bunicii si prietenii plangand in fata alimentarelor;

- sa vedem profesori, medici, functionari publici tanjind in fata galantarelor din supermarket;

- sa fim stropiti de limuzinele scumpe ale unor analfabeti ale caror unice calitati sunt ipsa de cultura si instructie si apropierea de banul public

Rugam pe toti cei care impartasesc aceste credinte ale noastre sa se alature demersului nostru. Rugam mass-media, partidele politice, organizatiile civice si sindicale sa se alature demersului nostru.E timpul ca acest guvern sa plece impreuna cu primul sau ministru. E deja ceasul al doisprezecelea. Mamaliga nu mai trebuie sa explodeze inca o data.
Articol preluat de pe http://pesurse.ro/

Cum... am uitat să vi-l prezint pe Maxi?

2010-05-08T07:49:00.005+03:00

Trebuie să-l cunoaşteţi pe Maxi!

El este pisoiul nostru răsfăţat şi drag, pus toată ziua şi mai ales noaptea, pe tot felul de şotii!

Plăcerea lui cea mai mare, când nu doarme în braţele lui Alex, sau nu se-ntinde pe hârţoagele mele, sau pe tastatura calculatorului şi se pisiceşte să-l mângâi, este să stea pe pervazul geamului de la bucătărie şi să urmărească vrăbiile şi guguştiucii cărora le pun eu de mâncare.

Din când în când, urmărirea e plină de succes. Adică reuşeşte să prindă câte o prostuţă de vrabie care nu zboară destul de repede atunci când se năpusteşte el spre ea, după ce a pândit-o cu răbdare pe ea şi pe surorile ei şi câte o jumătate de oră. Săracele vrăbiuţe!

Ca orice animal de companie, are un stăpân pe care-l recunoaşte şi-l îndrăgeşte necondiţionat, pe Alex. Eu nu sunt decât persoana care-l îngrijeşte şi care-i dă să mănânce. Nu mă bagă în seamă decât atunci când Alex lipseşte de acasă, când îi este foame şi castronelul este gol sau când vine un miros de ceva bun din bucătărie şi vrea să ştie ce este, pentru că el nu mănâncă decât mâncare uscată dar gustă de pe degetele mele tot ce-i gâdilă papilele gustative.

Fac excepţie de la regulă: gălbenuşul de ou şi şunca de Praga. Astea da, astea îi plac! Dar nu prea des şi nici în cantitate prea mare.

Vi s-a părut că l-am lăudat? Am însă şi poveşti neplăcute despre frumosul nostru pisoi.

Când vine fica mea la mine, Maxi stă închis pentru că o zgârie şi o muşcă de o face praf şi mai am şi câţiva vecini cărora le e frică de el pentru că i-a muşcat.

Şi pe mine mă muşcă dacă îndrăznesc să mă duc să-i trezesc stăpânul. Când sună ceasul lui Alex, Maxi se şi postează în uşă, să nu cumva să-ndrăznesc să intru să-l trezesc. Dacă n-am ţinut cont de avertismentul lui şi am îndrăznit totuşi să intru să-l trezesc, cum am întors spatele să plec, m-a şi muşcat de picioare. Acum doar se face că mă muşcă, dar când era mai mic, aveam picioarele pline de muşcături şi zgârieturi.

Am să mai scriu şi altădată despre frumosul nostru pisoi, care e o corcitură între un maidanez şi o birmaneză.

Balconul meu

2010-05-07T07:58:00.005+03:00

În această perioadă, ocupaţia mea preferată este îngrijirea florilor din balcon şi a celor din grădiniţa din faţa blocului.

În balcon am o adevărată seră, cu mai bine de 80 de ghivece de flori, pe care le îngrijesc cu mare drag.

Le bibilesc pe fiecare în parte, dar efectul nu este acelaşi la toate florile.

Unele răspund frumos, cu flori, cu frunze frumoase şi sănătoase, altele, de exemplu crinii sau cactuşii, cresc frumos dar n-au binevoit să înflorească niciodată.

Eu mai am răbdare cu ele, poate, poate le ghicesc dorinţele şi astfel îmbunate, or să înflorească şi ele într-un sfârşit, aşa cum s-a întâmplat cu crăciuniţa mea, care ani de zile a tot crescut şi a umplut ghiveciul de lăstari, i-am schimbat ghiveciul, pământul, pînă într-o primăvară prin aprilie când m-a uimit cu mulţimea de boboci.

Da, ea înfloreşte de atunci, an de an, dar în aprilie- mai. Şi acum arată precum vedeţi!

Sunt nedreaptă cu cactuşii, pentru că ea este un cactus.

Mai sunt înflorite la data asta:

trandafirul japonez

kalanchoe

impatiens sau sporul casei

cerceluşii

o violetă de Parma şi o alta e plină de boboci

coroana lui Isus( care e un alt cactus)

Sfoară-n ţară

2010-05-01T00:41:00.003+03:00

În blogosfera culinară s-a lanst un nou concurs cu premii. Dacă sunteţi curioase şi vreţi să participaţi, citiţi mai multe despre concurs pe blogul " furnicuţa-boscodina.com" sau pentru înscriere în concurs " yafa.unblog.fr " . Eu o să dau sfoară în ţară următoarelor gospodine:

Maria Elena
Medy
Silvioara
Diana
Mimi
Sidy

Îngheţată irlandeză

2010-04-30T19:22:00.007+03:00

Pentru că zilele călduroase au şi început să-şi facă prezenţa vă propun o reţetă răcoritoare şi totodată delicioasă de îngheţată.
Am găsit această reţetă de îngheţetă pe situl Grădinamea.ro . Nu avea nici un autor trecut acolo.

De ce îi zice irlandeză, n-aş putea să vă spun, pentru că nu am găsit nici o explicaţie despre numele reţetei şi provenienţa ei. Totuşi am să mulţumesc administratorilor siteului pentru această minunată reţetă.

Eu sunt o devoratoare de îngheţată, aşa că am trecut urgent la treabă. Vreau să vă spun că a ieşit un deliciu.

Ingrediente pentru 12 porţii:

4 gălbenuşuri de ou, bătute

3/4 cană zahăr

3/4 cană lapte

2 3/4 căni frişcă

85 g ciocolată rasă

2 linguri praf de cafea instant

1/4 cană whiskey

Preparare:

Într-un vas care poate fi pus pe foc, se amestecă gălbenuşurile, zahărul, laptele, 3/4 cană de frişca, ciocolata si cafeaua instant si se lasă pe foc mediu, amestecând mereu până când se întăreşte. Se ia de pe foc şi se mixează pâna devine cremoasă, după care se transferă intr-un castron. Se pune la răcit si se mai amestecă din când în când, iar apoi se toarnă si whiskey.

În alt castron se bate restul de frişca până când se întăreşte, după care se încorporează în amestecul de ciocolată şi whiskey. Se toarnă într-o formă, se acoperă şi se pune la congelator pentru 8 ore, sau până când s-a întărit.

Înainte de a se servi, se lasă la temperatura camerei 10-15 minute

Vă doresc poftă bună!

Premii

2010-04-21T14:11:00.003+03:00

Am pornit la adunat premii...Multe premii mi-au oferit prietenele mele mai vechi: Medy, Mariela, Silvioara, dar si o prietena proaspata, Pansy.

Eu le multumesc tuturor si am sa afisez doar premiile pe care nu le-am afisat inca!

Cu drag le-as oferii si eu, dar celor carora le-am mai oferit premii, nu au venit sa le ridice si am vazut ca toate blogurile sunt incarcate de premii. Poate mai tarziu, cand s-or mai rari premiile astea, care vin in avalansa acum!

Pastele lui Alex

2010-04-19T23:42:00.004+03:00

Această reţetă aparţine fiului meu, Alex, care o prepară destul de des, iar aici a făcut o porţie dublă, pentru că a mâncat pastele cu prietenii lui , înaintea unei partide de rummy.

Nu vă şocaţi vă rog de brichete şi de pachetul de ţigări. Au fost stăpâni în bucătărie în seara asta.

Timp de preparare: 1 ora si 15 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

-1 pachet de paste fusilli italiene

-1 borcan sos Bolognese picante cu chili

-1 pachet brokkoli

-500g carne macră

-100g unt

-sare

-piper

Mod de preparare:

Se fierb pastele în apă cu sare după instrucţiunile de pe pachet.

Se spală şi se pun la scurs într-o strecurătoare.Se poţionează carnea şi se căleşte puţin în unt, se adaugă o cană de apă caldă şi se fierbe înăbuşit până ce carnea este fiartă, se adaugă brokkoli, sare şi piper şi se mai fierb 3 minute.

Se pun pastele într-un castron mai mare, se răstoarnă peste ele carnea cu brokkoli şi sosul bolognese picante cu chili, se amestecă şi se servesc imediat.

Sunt foarte bune şi foarte picante!

Poftă bună!

Merele..merele

2010-04-18T08:03:00.006+03:00

Celebra zicală “Un măr pe zi, ţine doctorul departe de tine” e mai adevărată ca oricând: un nou studiu arata că valoarea merelor a fost subestimată.
Cercetând proprietăţile mai multor tipuri de fructe – mere, piersici, nectarine -, oamenii de ştiinta de la Institutul de Cercetari Alimentare din Norwich, Marea Britanie, au descoperit că acestea conţin cantităţi de antioxidanţi mult mai mari decât se crezuse până acum.
Conţinutul de polifenoli din fructe s-a dovedit a fi de până la cinci ori mai mare decât cel estimat în studiile anterioare.
Aceşti polifenoli sunt supuşi, în intestin, unor procese de fermentaţie, sub acţiunea unor bacterii specifice, dând naştere unor compuşi cu rol benefic pentru sănătate, înzestraţi cu proprietăţi antioxidante.

Merele sunt o sursă naturală de sănătate şi sunt mult mai sănătoase decât o credeau savanţii.

Merele sunt, de departe, cele mai cultivate si consumate fructe din România. Aproape în fiecare livadă românească creste cel putin un măr, fructele lui fiind consumate din toamnă si până în primăvara următoare.
Oare au ales bine românii fructul care să-i menţină sănătoşi întreaga iarnă?

Vom afla chiar aici cât de mult bine pot face merele care sunt consumate zilnic:
Bogate în vitaminele A, B1, B2 si C, dar şi în substanţe nutritive, precum magneziu, fosfor, fier şi potasiu, merele au numeroase beneficii asupra sănătăţii noastre. Astfel:

* reduc colesterolul;

* asigură un bun tranzit intestinal;

* previn bolile cardiovasculare;

* întăresc oasele;

* previn ateroscleroza;

* ajută organismul să înlăture efectele poluării şi ale fumului de ţigară din plămâni;

* conferă elasticitate şi fermitate pielii;

* au efect exfoliant pentru ten;

* previn accidentele vasculare cerebrale;

* menţin glicemia la nivel normal;

* previn osteoporoza;

* scad riscul formării calculilor urinari;

* înlătura obosela şi starea de nervozitate;

* protejează împotriva radiaţiilor ultraviolete;

* previn diareea şi constipaţia.

Atenţie!

Spalaţi bine merele înainte de consum şi aveţi grijă de unde le cumpăraţi! Alegeţi doar mere cultivate organic, deoarece, dacă au fost stropite, ele pot reţine pesticide. Aceste îngrăşăminte pot afecta funcţiile ficatului şi celulele sistemului nervos.

Indicaţii terapeutice:

Merele pot fi servite ca atare, coapte, fie sub formă de compot, jeleu sau sos. Pulpa sau sucul de mere au un efect antioxidant mai scăzut decât fructul ca atare, deoarece substanţele responsabile cu acest efect se găsesc mai ales în coaja fructului. Bine cunoscut este si oţetul de mere. Acesta ajută la menţinerea sănătăţii, însă are rol important şi în tratarea anumitor afecţiuni.

PROPRIETĂŢILE BINEFĂCĂTOARE ALE MERELOR
Previn bolile cardiovasculare prin scăderea colesterolului din sânge, deoarece prin aceasta previn ateroscleroza cu toate consecintţle ei neplăcute, în special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale. Acest efect se datoreazã fibrelor alimentare ce scad colesterolul sanguin. Fibrele insolubile leagă LDL-colesterolul eliberat de ficat în tubul digestiv şi se poate spune că îl „mătură” afară din corp, fără a mai permite reabsorbţia lui atât de nocivă, în timp ce pectina, principala fibră solubilă, reduce producerea de LDL-colesterol la nivelul ficatului. Consumul unui singur măr mare pe zi este astfel în măsură să scadă nivelul colesterolului din sânge cu 8-12%.

Previn atât constipaţia cât si diareea: ele conţin fibre alimentare atât solubile utile în caz de diaree cât şi insolubile, necesare în caz de constipaţie.

Previn cancerul de colon: datorită fibrelor alimentare insolubile ce previn constipaţia şi protejează mucoasa sensibilă a colonului de diverşi cancerigeni chimici, merele previn cancerul de colon.

Au acţiune antioxidantă puternică deoarece conţin mulţi flavonoizi şi prin aceasta preîntâmpină un mare număr de afecţiuni cronice si degenerative: merele, alături de ceapă şi ceai verde, sunt cele mai importante surse de flavonoizi. În cojile de măr există cantităţi mari de cvercitină, o flavonoidă cu acţiune antioxidantă puternică, care amplifică acţiunea vitaminei C şi astfel protejează de cancer în general. În ceea ce priveşte intensitatea acţiunii antioxidante, dintre fructe se află pe locul doi, după merisor, datorită cantităţilor mari de cvercitină, catechină, floridzin si acid clorogenic. Acţiunea antioxidantă a 100 g coajă de măr echivalează
acţiunea antioxidantă a 1500 mg de vitamina C. Un studiu interesant realizat pe animale de laborator a arătat că cvercitina administrată singură nu are efect antioxidant, însă administrarea de fructe întregi are un afect antioxidant intens. Consumarea doar a pulpei sau a sucului de măr are un efect antioxidant de 10 ori mai redus decât mărul integral, deoarece compuşii responsabili de acest efect sunt concentraţi în coajă. Un alt aspect remarcabil este acela că aceste substanţe active cu rol antioxidant si antitumoral din măr sunt foarte stabile în timp, compoziţia merelor dup 200 de zile de la cules fiind aproape aceeaşi cu acea din ziua culegerii. Însă procesarea lor, de exemplu în vederea obţinerii sucului de mere, scade activitatea antioxidantă a fructelor cu aproape 90%, iar enzimele cu aproximativ 97%. Asadar consumul de mere întregi
este în acest caz preferabil sucului.

Consumul regulat de mere este asociat cu cel mai scăzut risc de cancer, boli cardio-vasculare, astm bronşic şi diabet zaharat, comparativ cu alte fructe şi legume (Nutrion Journal, mai 2004). Unele studii au arătat de asemenea că merele înhibă semnificativ, cu 39-43%, creşterea celulelor de cancer hepatic şi de colon, în special soiul rosu delicios şi merele Golden. Consumul a 3-6 mere pe zi poate preveni cancerul de sân, conform unui alt studiu.

Merele îmbunătăţesc funcţiile pulmonare si normalizează greutatea. Practic protecţia este cu atât mai bună cu cât se consumă mai multe mere, zilnic.

Menţin normal nivelul glicemiei: deşi merele sunt fructe dulci, ele conţin zaharuri foarte simple, în majoritatea fructoză, care este eliberată lent în sânge după absorbţia intestinală, fără a creşte glicemia.

Scad riscul formării de calculi urinari din oxalaţi (British Journal of Nutrition): consumul zilnic de 0,5-1 litru de suc de mere, grepfruit sau portocale modifică pH-ul urinar si nu mai permite formarea cristalelor de oxalaţi în urină.

Protejează în mod natural de radiaţia solară ultravioletă: unul dintre ultimele studii ştiinţifice au arătat că fenolii antioxidanţi conţinuţi în coaja unor specii de mere cresc foarte mult rezistenţa pielii umane la radiaţia ultravioletă solară, protejând astfel de inconvenientele zilelor toride de vară.

Menţin sănătatea plămânilor şi pancreasului: un studiu epidemiologic larg, realizat în Anglia, Finlanda si Olanda, în care au fost incluşi în lot cei cu un consum minim de 2 mere pe săptămână, au arătat faţă de lotul martor că consumul de mere este invers proporţional cu incidenţa astmului bronşic şi a diabetului zaharat tip 2 si este în general asociat cu o stare de sănătate optimă a plămânilor.

Previn osteoporoza specifică menopauzei: un flavonoid conţinut doar în mere şi numit phloridzin, previne osteoporoza asociată cu menopauza, datorită acţiunii antiinflamatoare şi antioxidante specifice.
Deşi merele s-au dovedit atât de extraordinare, ele reţin pesticide dacă au fost stropite - acest lucru se poate evita curăţând coaja fructelor, deoarece majoritatea pesticidelor sunt depozitate în coajă, însă astfel se pierd şi majoritatea fibrelor alimentare şi a flavonoidelor. Aceeaşi problemă o ridică şi merele cerate. Chiar dac pesticidele sunt prezente în alimente în cantităţi foarte mici, ele au un impact negativ puternic asupra sănătăţii şi compromit în primul rând funcţiile ficatului pe care îl suprasolicită, dar afectează şi starea fiecărei celule a corpului, precum şi calitatea activităţii sistemului nervos. Din aceste motive este foarte important să consumăm mere cultivate organic.

Aşadar, mâncaţi cât mai multe mere, mere din livezile românilor cele mai multe fiind organice.

Le recunoşteţi uşor pentru că ele nu arată ca în poze. Sunt mai mici şi mai lovite.

Rostopasca

2010-04-16T11:47:00.005+03:00

După o iarnă care părea că nu se mai termină, acum, la mijloc de aprilie, începe să înflorească rostopasca (Chelidonium majus). Este vremea ca, în zilele însorite, culegătorii de plante medicinale să-şi completeze încă de pe acum "arsenalul" casnic al plantelor de leac. Numită popular şi crucea voinicului, iarba rîndunelei sau negelariţă, rostopasca a fost folosită încă din antichitate pentru vindecarea bolilor de ficat şi de piele.

În scopuri terapeutice, de la rostopască se utilizează doar ramurile şi tulpinile tinere, culese în timpul înfloririi, fără rizomi şi rădăcini. La locul de tăiere al plantei apare latexul, un lichid galben sau brun-portocaliu. Mirosul este neplăcut, iritant, iar gustul amărui. În timpul recoltării, mîna trebuie protejată cu mănuşi, pentru ca pielea să nu se îngălbenească de la sucul plantei. O măsură de protecţie importantă este ca mîna să nu fie dusă la ochi, deoarece rostopasca este foarte iritantă.

Rostopasca ajută la purificarea şi formarea sîngelui
Alcaloizii din rostopască, 12 la număr, au mai multe acţiuni farmacodinamice. În special chelidonina şi homochelidonina au acţiune similară morfinei, avînd acţiune sedativă şi narcotică asupra centrilor nervoşi superiori. Sanguinarina are acţiune excitantă asupra centrilor medulari. Cheleritrina stimulează peristaltismul intestinal şi contracţiile uterine. În schimb, chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale, uterine şi a altor organe, avînd acţiune antispastică de tipul papaverinei, prezentînd avantajul unei toxicităţi mai reduse. Ceaiurile din rostopască au acţiune depurativă (curăţă sîngele) şi hematopoetică (ajută la formarea sîngelui). Planta este recomandată, asociată cu urzici şi mlădiţe de soc, bolnavilor de leucemie. Numai că trebuie să se bea minimum 2 l/zi din acest amestec de ceaiuri, pentru ca el să poată da rezultate bune.

Un leac excelent contra afecţiunilor hepato-biliare
Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din rostopască au acţiune coleretică (favorizează eliminarea bilei) şi colagogă (stimulează secreţia de bilă), fapt cunoscut în medicina populară încă din timpuri străvechi, fiind utilizate în afecţiunile hepato-biliare, colecistopatii şi în ciroza hepatică iniţială.
Cu toate că, folosită în doze mari, rostopasca este toxică, provocînd vome, colici abdominale, purgaţii, scaune cu sînge şi ameţeli, oamenii de la ţară o folosesc de sute de ani, ştiind să‑i valorifice virtuţile vindecătoare, numeroase şi foarte eficiente în tratarea bolilor de splină, de fiere şi de ficat. Remediile din această plantă sînt folosite pentru liniştirea durerilor de ficat, stimularea funcţiei hepatice, drenarea căilor hepatice şi biliare, creşterea şi eliminarea secreţiei biliare, refacerea celulei hepatice şi secreţia externă a pancreasului.

Rostopasca este un leac de încredere în bolile hepatice grave, dacă se foloseşte în forma homeopatică. Curăţind atît sîngele cît şi ficatul, ea are o influenţă dintre cele mai bune şi asupra metabolismului. Pusă în vin (30 g plantă uscată macerată, timp de 1-2 ore, în 1/2 l de vin alb), înlătură icterul.
Ceaiul de rostopască se face dintr-o lingură de plantă uscată la 200 ml de apă clocotită. Se lasă 10 minute la infuzat, apoi se strecoară şi se beau 200 ml în fiecare zi. Nu se bea tot ceaiul deodată, recomandarea fiind să se ia o lingură cu ceai la fiecare 3 ore. Cura durează în funcţie de cît de gravă este afecţiunea: 2-3 zile pentru afecţiuni uşoare şi 7-10 zile (5 zile la copii) pentru cele mai grave, cum sînt hepatita. Acţionează eficient atît în tratamentul hepatitei A, cît şi al hepatitei B. Cura poate dura mai mult timp doar cînd rostopasca este în amestec cu alte plante. Asociată cu sunătoare, coada şoricelului şi turiţă mare, dă un ceai cu efect excelent în toate bolile de ficat.
În tratamentul cirozei, se poate folosi şi un amestec de tincturi din rostopască, armurariu şi pedicuţă, în proporţii egale. În tratamentul dischineziei biliare se face un amestec din 1/2 lingură tinctură de rostopască, 1/2 lingură tinctură de anghinare, o lingură tinctură de sovarv şi 1/2 l de apă. Se ia jumătate de pahar, pe stomacul gol, înainte de masă.

Stimularea digestiei şi scăderea colesterolului
Pentru stimularea digestiei şi îmbunătăţirea asimilaţiei de vitamine şi minerale, se ia sub limbă, înainte de masă, puţină pulbere de rostopască amestecată în pulbere de cimbrişor. Pulberea se obţine din plantă uscată şi măcinată fin cu rîşniţa de cafea. Doza la adulţi este de un vîrf de cuţit (0,5 g), de 3 ori/zi. Se ţine sub limbă 10‑15 minute, apoi se înghite cu apă. La copii, doza se reduce la jumătate, la o treime sau un sfert.

Un articol interesant din editia online a Evenimentului.
O combinaţie de plante foarte utilă în scăderea colesterolului este din rostopască, frunze de mesteacăn şi anghinare. Se fac tincturi din aceste plante, separat, apoi se amestecă în părţi egale. Se ia o linguriţă din amestecul de tincturi în 100 ml de apă, înainte de fiecare masă, timp de 30 de zile.

Efecte antitumorale
Cercetări recente au dovedit că sanguinarina din rostopască are efecte antitumorale. Aceasta opreşte dezvoltarea tumorilor şi, în timp, determină retragerea lor. Pentru aceasta, se fac aplicaţii externe cu tinctură de rostopască: se pun 20 linguri de pulbere într‑un vas şi se adaugă alcool de 75E (3 părţi alcool alimentar de 96E şi o parte apă) atît cît să cuprindă pulberea. Se lasă la macerat 10 zile, apoi se stoarce şi se filtrează. Pentru a putea fi aplicat pe piele, extractul se pune într‑o farfurie şi se lasă o zi la evaporat, pînă cînd se obţine o pastă închisă la culoare, care aderă pe piele şi cu care se unge zona afectată.

Cataracta si petele pe cornee pot sa dispara treptat cu ajutorul ei.

Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinind ochii bine inchisi, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se exercita totusi asupra ochilor.

Faţă de arsenalul de principii active existente în rostopască, la ora actuală această specie este insuficient valorificată pentru fitoterapie, intrînd doar în compoziţia ceaiurilor hepatice.

Cum se obţine căderea negilor?
Extern, planta se foloseşte pentru cicatrizarea unor răni în cazul bolilor de piele şi, mai ales, în tuberculoza pielii: 30 g pulbere, 15 g lanolină, 15 g vaselină şi 10 picături de acid fenic. Se unge rana şi se lasă pansamentul 2-3 zile, după care se schimbă, repetîndu-se pînă la vindecare.
Pentru căderea negilor, se utilizează sucul proaspăt din tijele de rostopască. Acesta se aplică de 3 ori pe zi, în straturi succesive, timp de 2-3 săptămîni. Treptat, negii îşi schimbă culoarea, scad în dimensiune şi apoi cad. Este bine ca tratamentul să continue încă 5‑7 zile după căderea negilor.

Atenţie la toxicitate!
Deşi este în nomenclatorul de plante medicinale al Plafar, rostopasca în doze mari, administrată intern, poate fi extrem de toxică. Depăşirea dozei interne, de 1-2 linguriţe infuzie (0,5-1 la sută) la 3 ore, poate provoca intoxicaţii manifestate prin arsuri în gît, greţuri, vărsături, diaree şi urinare cu sînge, dureri de cap, ameţeli, delir, halucinaţii, respiraţie încetinită, congestie pulmonară, asfixie şi chiar moarte. La primele semne de intoxicaţie, bolnavul trebuie dus la medic. Se acţionează prin provocarea de vărsături (cu multă apă caldă), apoi cu ceaiuri de nalbă şi stimulente respiratorii.

Friptură de porc la cuptor

2010-04-16T09:41:00.004+03:00

Timp de preparare: 2 ore si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

1 kg pulpă de porc

zeamă de la o lămâie

zeamă de la o portocală

câteva linguri sos de soia

câteva linguri vin alb

busuioc

sare

piper proaspăt măcinat cu câteva cuişoare

6-8 cartofi

Mod de preparare:

Carnea se spală, se porţionează, se şterge de apă cu prosoape de hârtie absorbante.

Se aşează într-un vas cu capac şi se pune la fezandat după ce a fost sărată şi piperată, cu zeama de lămâie, zeama de portocală, sosul de soia, vinul şi busuiocul. Se lasă vasul acoperit la frigider 5-6 ore.

După ce s-a fezandat, se aşează într-o tavă de aragaz care a fost bine unsă cu ulei, bucăţile de carne, în jurul lor se pun cartofii taiaţi felii mari, se toarnă peste ele baiţul în care au stat la fezandat, se mai stropesc cu un pic de apă şi vin şi se dau la cuptor pentru aproape două ore, până se rumeneşte carnea frumos. Din când în când se stropesc cu sosul din tavă.

Se serveşte friptura cu o salată de primăvară.

Ideea cu baiţul de lămâie şi portocală am luat-o de la Maria Mihalache(Medy)

Bucăţile de carne, astfel pregătite, pot fi puse şi pe grătar.

Poftă bună!

Figaro

2010-04-13T06:01:00.009+03:00

Aceasta este prima prajitura pe care am facut-o singura. Am inceput sa bucataresc destul de tarziu, pe la 23 de ani, cand ma mutasem in apartamentul meu, proprietate personala, in cartierul Drumul Taberii. Lucram pe atunci intr-un birou in care eram 6 femei. Doua doamne aproape de pensionare si 4 tinere dintre care cea mai mare eram eu. Din cand in cand, cand terminam vanzoleala cu hartiile, doamna Dobroiu ne preda "lectii de gospodarie". Ea ne dicta si noi, scolarite ascultatoare, scriam de zor.

Atunci s-a nascut caietul meu de retete. L-am mai copiat de vreo doua ori pentru ca se deteriora, dar de fiecare data, retetele doamnei Dobroiu sunt primele cu care incep caietul. Desi eram departe de bucatarie si ea de mine, de cate ori am incercat sa fac o reteta marca Dobroiu, intotdeauna mi-au iesit ca la carte. Nu lipseste nici un amanunt.

Cand fac prajitura asta, intotdeauna mi se perinda prin fata ochilor imaginea pe care v-am descris-o mai sus. De aceea vesnic voi avea un gand pios pentru cea care a fost prima mea profesoara de gospodarie.

Dumnezeu s-o odihneasca!

Timp de preparare: 45 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

6 ouă

1/2 kg de zahăr

1 pachet margarină

1/2 kg făină

1 lămâie

1 borcan de gem(caise sau piersici)

150-200g nuci (80 de nuci)
un praf de copt(sau amoniac)

Mod de preparare:

Se freacă margarina cu 1/4kg de zahăr şi se adaugă treptat 5 gălbenuşuri şi un ou întreg. Se bat bine, apoi se adaugă făina, praful de copt stins cu zeamă de lămîie şi coaja rasă de lămâie. Se unge o tavă cu unt sau margarina şi se intinde coca în ea cu mâna. Peste cocă se întinde gemul.(Dacă este prea gros se subţiză cu un pic de apă). Albuşurile se bat spumă, se adaugă şi restul de zahăr şi se mai bate puţin, la sfârşit se încorporează şi nucile macinate.Această compoziţie se pune peste gem şi se bagă tava la cuptor. Când este gata, cine doreşte poate să-i pună şi glazură.

Poftă bună!

Premii

2010-04-13T03:53:00.007+03:00

De câteva zile, mă aşteaptă pe blogul Mariei Elena, câteva premii. Îmi cer scuze că nu am fost mai promtă. Îţi mulţumesc mult, Mariela, că nu mă uiţi şi-mi oferi mereu premii frumoase!

Faptul că le primesc de la tine, mă onorează!

Primăvara asta, a fost plină de premii, de la persoane foarte dragi mie.

Am să le ofer si eu altor persoane foarte dragi mie:

Mimi
Vio
Naty
Menuca
Laura

Krem a la krem

2010-04-07T11:52:00.005+03:00

Anul acesta, pentru sărbătoarea Paştilor, am vrut să fac o prăjitură pe care n-am mai făcut-o niciodată, deşi o aveam de mult timp în folderul meu cu reţete pe care mi-ar place să le încerc, adunate de pe diverse siteuri sau bloguri.

În ultimul timp n-am mai postat prea multe reţete, pentru că nu am şi fotografii şi nu pot să exemplific reţeta pe care o postez. Acum risc să o exemplific cu o fotografie de pe net, pentru că mi-a plăcut foarte mult prăjitura asta. Reţeta am luat-o de la Miha şi-i mulţumesc mult pentru că a ieşit foarte, foarte bună!

Ingrediente pentru blat:

6 ouă

6 linguri de zahăr

1 plic Creme Ole de ciocolată

Ingrediente pentru cremă:

200 ml smântâna dulce

200-220 ml lapte rece

1 plic Creme Ole de vanilie

Ingrediente pentru glazură:

2 linguri apă

2 linguri zahăr

2 linguri brandy sau lichior

100 g ciocolată

100 g unt

Mod de preparare:

Blatul se pregăteşte astfel:

Se separă albuşurile de gălbenuşuri şi se bat spumă, se adaugă zahărul, ca la bezea. Apoi se adaugă câte un gălbenuş şi se bate un pic după fiecare. La sfârşit se adaugă Creme Ole de ciocolată şi se mai bate un pic, cât să se omogenizeze. Se toarnă aluatul într-o tava de 20/30 cm tapetată cu hârtie de copt. Se coace la foc mediu (180 grade) cam 25-30 minute. După această perioadă se apasă blatul cu degetul, dacă adâncitura dispare imediat, înseamnă că blatul este copt. Se lasă la răcit.

Crema:

Se pun într-un bol smântâna, laptele şi creme Ole de vanilie. Compoziţia se bate cu mixerul cam 1 minut, crema trebuie să se întărească destul de bine. Se întinde uniform pe suprafaţa blatului rece şi se bagă la frigider.

Glazura:

Se înfierbânta apa, se adaugă zahaărul, amestecând. Dupa ce s-a topit zahărul, se adaugă lichiorul si ciocolata rupta bucăţele. Se amestecă până la topirea ciocolatei, apoi se adaugă untul. Se mai ţine pe foc amestecând pâna se topeşte şi untul. Se lasă la răcit. Când a ajuns la temperatura camerei, se toarnă pe prajitură şi se întinde uniform.

Se dă la rece pentru 2-3 ore. Apoi se poate mânca.

Poftă bună!

Premii

2010-04-07T02:33:00.003+03:00

Am primit acest premiu primavaratic de la Diana. Ea este o draguta ca si-a amintit de mine si blogul meu si mi-a oferit acest frumos premiu.

Multumesc mult, Diana! Premiul de la tine ma onoreaza!

Un Paste fericit

2010-04-02T08:54:00.002+03:00

Tuturor celor care intra zilele acestea pe blogul meu le doresc "Un Paste fericit!"

Drob de miel

2010-04-02T08:17:00.003+03:00

Zilele acestea. in toate casele romanilor, se fac pregatiri intense pentru ziua de Pasti. Gospodinele se intrec in a pregati cat mai multe feluri de aperitive si dulciuri, ca masa de Pasti sa fie cat mai bogata si mai apetisanta.

Unul din preparatele care nu lipsesc din aproape toate casele pentru ziua de Pasti, in afara de ciorba de miel si friptra de miel, este drobul de miel, preparat din organele mielului.

Ingrediente:

1/2 carne macra de miel,

1 ficat,

2 rinichi,

2 plamani, inima,

4 oua,

5 legaturi de ceapa verde,

2 legaturi de patrunjel verde tocat,

sare,

piper,

prapurele de miel,

1 ceasca ulei

Carnea de miel se fierbe separat, se taie bucatele foarte mici si se amesteca cu maruntaiele de miel fierte, spalate in apa rece si tocate cu masina de tocat. Amestecul se sareaza si se pipereaza dupa gust. Ceapa verde si verdeata se spala bine, se toaca marunt si se calesc putin in ulei. Dupa ce au fost calite se adauga peste carnea taiata si organele tocate. Se adauga si ouale batute bine.

Prapurul se pune intr-o tava unsa bine, cu marginile iesite afara din forma.In prapur se pune amestecul facut mai inainte.Tava se da la cuptor si se coace la foc potrivit.Cand s-a rumenit usor, este gata.

Se scoate din tava si se serveste rece, taiat felii, asezate pe frunze de salata verde.

Pofta buna!

Sarbatoarea floriilor

2010-03-28T13:55:00.002+03:00

Tuturor celor care poarta nume de floare si intra pe blogul meu le doresc un sincer

" La multi ani cu sanatate si bucurii! "

Sărbătoarea Floriilor

2010-03-27T07:46:00.009+02:00

"Primiti-L pe Iisus in Ierusalimul inimilor dumneavoastra"

Sarbatoarea Floriilor sta la inceputul Saptamanii Patimilor ca o piatra de hotar care marcheaza drumul ultimelor zile ale Mantuitorului, inainte de patimile si slavita Sa inviere. Deocamdata insa, acum, El isi pregateste o intrare smerita in Ierusalim, calarind pe manzul asinei, insa poporul I-a facut o primire triumfala, asa cum se obisnuia in vremea aceea sa fie intampinati doar regii. Astfel, multimile au iesit in afara orasului, toti in haine de sarbatoare si purtand in maini cununi si ramuri de palmier si maslin, pentru a-L intampina cum se cuvine pe Imparatul Lumii. Asupra lor a coborat atunci Duhul Sfant, inspiratia divina, si astfel L-au recunoscut pe El, Cel care nu le-a dat nici un semn al slavei Sale, pentru ca umbla smerit, fara a-si ridica ochii din pamant. Si, totusi, multimile Il aclamau ca pe Mesia, strigandu-I: "Osana, fiul lui David! Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului!". In aceasta atmosfera de aleasa bucurie a fost condus Iisus Cristos in Ierusalim, si apoi la templu. La un moment dat, sinedristii, foarte lucizi si extrem de atenti la tot ce se intampla in jurul lor, L-au atentionat pe Iisus ca strigatele multimii care-L primea ca pe un mare imparat ar putea avea conotatii politice extrem de grave. "Nu vezi ce striga acestia?" - Il intrebau ei. Atunci El, ridicandu-si capul Sau, le-a dat un raspuns uimitor, care a strabatut veacurile si a ajuns pana la noi, pastrandu-si aceeasi prospetime din momentul rostirii: "Daca ei vor tacea, pietrele vor vorbi!". Acesta este un moment fundamental, in care Fiul lui Dumnezeu isi marturiseste deschis, pentru prima data, mesianitatea Sa, cu intreg sirul de consecinte ulterioare (patimile, rastignirea si moartea de pe Cruce) pe care si le asuma cu toata responsabilitatea. Dar - si asta mi se pare foarte important sa subliniez - Mantuitorul a fost primit nu doar de multimea aceea de atunci, El este intampinat de fiecare dintre noi, an de an, in duminica Floriilor, pentru ca si noi purtam ramuri inverzite de salcie, si noi spunem acum, din toata inima: "Osana intru cei de sus! Bine este cuvantat Cel ce vine intru numele Domnului!". Iata, deci, cum aceasta duminica nu ramane doar o simpla comemorare, pentru ca, prin participare afectiva, traire duhovniceasca si marturisirea mesianitatii Mantuitorului, noi, crestinii ortodocsi, transfiguram Floriile intr-o splendida sarbatoare a spiritului. In ceea ce va priveste pe dumneavoastra, cei care cititi, permiteti-mi sa va trimit o frateasca binecuvantare si indemnul de a va deschide larg portile sufletului catre credinta, pentru a-L putea primi cum se cuvine pe Iisus Cristos, in Ierusalimul inimilor dumneavoastra.

Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop Vicar Patriarhal.

Obiceiuri şi tradiţii de Florii

Se pare ca denumirea populara a sarbatorii vine si de la zeita romana a florilor, Flora, peste care s-a suprapus intrarea Domnului in Ierusalim. Tot de la Flora vine si semnificatia de renastere a naturii, insa potrivit specialistilor, cel mai mult primeaza semnificatia crestina a evenimentului.
Obiceiurile de Florii sunt diversificate, in functie de zona geografica.
Fiind zi de serbare a vegetatiei, ea are ca simbol ramurile de salcie. Traditia spune ca inainte de Duminica Floriilor se strang brate intregi de ramuri inmugurite de salcie si se duc la biserica, pentru a fi sfintite de preot.
Un alt obicei este acela, ca fetele care nu sunt inca maritate, sa puna sub perna o oglinda si un pieptan, pentru a isi gasi jumatatea.

In Muntenia exista o supersititie conform careia oamenii nu se spala pe cap in ziua de Florii, intrucat aceasta este duminica in care infloresc copacii si din aceasta cauza oamenii pot sa albeasca.
In unele zone din tara se merge cu Salcioara si Lazarea – colind dedicat zeitei vegetatiei.
In Muntenia si Oltenia fetele se strang in grupuri si canta aceasta colinda, care vorbeste depre drama lui Lazar.
Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cand se apropie de preot.
Cu ocazia Mosilor de Florii, femeile coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar.
Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti...

- Cine nu serbeaza ziua aceasta se va umple de pistrui.

- Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune.

- Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti.

- De Florii, este bine sa mananci peste, este cum se spune dezlegare la peste.

Urez La Multi Ani tuturor acelora ce poarta nume de floare!

Premii

2010-03-21T14:14:00.006+02:00

Am primit acest premiu de la Medy, pentru care o pup dulce!
Multumesc, Medy!

Si pentru ca nu era deajuns, mi-a mai dat doua premii.

Medy, esti o dulcica!

Eu am sa le ofer lui:

Silvioara

Adrian

Sidy

Laura

Mimi

Primăvara

2010-03-20T07:52:00.003+02:00

.............Pe lânga garduri s-a zvântat pământul

Şi ies gandacii-Domnului pe zid.

Ferestre amorţite se deschid

Să intre-n casă soarele şi vântul

Astăzi, la ora 19,32 vine cu adevărat primăvara! Da, astăzi este echinocţiul de primăvară!

Îmi place anotimpul ăsta, când toată natura se trezeşte la viaţă! Îmi plac pomii înmuguriţi, câmpiile înverzite, gâzele care se încălzesc la soare, albinele care pornesc în căutarea florilor şi grădina plină de flori firave de primăvară! Şi-mi mai place şi starea de bucurie pe care mi-o dau toate acestea.

Şniţele din soia

2010-03-18T03:19:00.008+02:00

În timpul postului putem apela la preparatele din soia, pentru a îmbunătăţi conţinutul în proteine al bucatelor pe care le consumăm. Proteinele din soia conţin toţi aminoacizii esenţiali în cantităţi utile sănătăţii corpului uman.

Timp de preparare: 45 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

1 pungă şniţele de soia

făină sau pesmet

ulei

sare,

piper,

cimbru,

usturoi

Mod de preparare:

Şniţelele se fierb în apă circa 30 minute. În apa se pot adauga usturoi, piper, cimbru, sare pentru a da un gust mai aromat şniţelelor.

După ce au fiert, se presează uşor ca să se elimine surplusul de apă, se perpelesc prin făină sau pesmet şi se prăjesc în ulei încins pe ambele părţi.

Se scot pe prosoape de bucătărie absorbante, pentru a absorbi surplusul de ulei.

Se servesc piure de cartofi sau cu garnitură de legume.

Poftă bună!

Salată de fasole verde

2010-03-18T01:09:00.002+02:00

Timp de preparare: 35 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

750g fasole verde fideluta

2 linguri ulei

2 linguri otet

sare

4-5 catei de usturoi pisat(dupa plac)

patrunjel

Mod de preparare:

Se curata fasolea(eventual se rupe bucati mai mari sau mai mici, dupa plac) se spala si se fierbe. Se strecoara, se asaza in salatiera si se amesteca cat e calda cu uleiul, otetul, sarea si usturoiul pisat si amestecat cu 2-3 linguri de apa in care a fiert fasolea.Se garniseste cu cateva crengute de patrunjel verde.

Pofta buna!

Loboda

2010-03-17T08:04:00.005+02:00

Deşi afară este încă frig şi la două trei zile mai ninge câte puţin, am văzut pe tarabele din piaţă legăuri de lobodă, numai bune să ne ajute să ne vitaminizăm, după iarna asta care n-a fost tocmai uşoară.

Originea acestei plante se pierde undeva intre Europa si Asia. Cert este ca a fost gatita si de greci, si de daci, si de romani. Initial a existat un singur stramos, loboda salbatica – Atriplex ritens. Din ea fermierii au obtinut, de-a lungul mileniilor de agricultura si selectie, cele trei varietati cunoscute astazi sub numele de loboda de gradina: verde, roşie şi galbenă(care se găseşte mai puţin)

Loboda de gradina este o planta diuretic-depurativa, remineralizanta si vitaminizanta. De aceea, recomandarile terapeutice sunt asemanatoare cu ale spanacului. In medicina populara, loboda continua sa fie inclusa in terapia afectiunilor hepatice, renale, dermatologice si in anemii.

Loboda - vedeta verdeţurilor de primăvară-este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de culoare rosie-visinie (sau verde) cu gust agreabil, delicat. Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme. Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. Are proprietati depurative, diuretice, remineralizante, vitaminizante, constituind un ingredient al salatelor depurative din cura de primavară datorită compoziţiei sale bogate în săruri minerale şi în vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).

Se foloseste loboda proaspata, imediat ce este culeasa. Frunzele de loboda sunt potrivite pentru garnituri, suc proaspat, sau pot fi preparate sub forma de salate, ciorbe, supe, pireu, ciulama, mancaruri cu carne, branza, paste fainoase, orez, oua, ciuperci etc. Frunzele de loboda pot fi conservate pentru iarna: se asaza in straturi, intr-un borcan, acoperite cu sare de bucatarie. Manunchiurile de loboda proaspata, presate in pungi, pot fi tinute cateva luni in congelator, pastrandu-si gustul si calitatile nutritive.

Concluzia ar fi: e timpul să trecem la revitaminizare şi remineralizare!

Roşii Cherry

2010-03-16T08:49:00.004+02:00

Tomatele caracteristice acestui soi au fructe mici de forma sferica de culoare rosie foarte aromate si cu un gust desavarsit. Se consuma in stare proaspata ca atare, in salate sau sucuri sau conservata, sub forma de rosii in bulion, sosuri, traditionala zacusca sau sub forma de muraturi. Este pata de culoare care poate orna o frumoasa masa de revelion sau o ocazie deosebita dar pentru ca pretul platit pentru a fi cultivata chiar in gradina proprie este mic, poate constitui un aliment de nelipsit la orice masa din zi. Am recoltat acest soi de seminte din flora spontana a Romaniei si-l cultivam pentru ca este un soi dezvoltat salbatic rezistent la boli si daunatori. Este un soi cu productivitate ridicata, de la o singura planta putandu-se obtine o cantitate de legume de peste 5-6 Kg. Planta are o crestere nedeterminata ajungand de multe ori la o inaltime de peste 2-3 [m] dar pentru usurinta in intretinere si cules este de preferat redirijarea acesteia astfel incat inaltimea maxima sa nu depaseasca 1.5 [m]. Se cultiva in camp, sere, solarii sau chiar si planta ornamentala pe terase sau balcoane, in aceste cazuri limitandu-se inaltimea plantei prin retezarea varfului de crestere. Cultivare Se seamana de regula in perioada 1-15 martie in spatii calduroase, in sere incalzite pentru culturi pe suprafete mari sau chiar si in ladite asezate in incaperi luminoase pentru a o cultiva in gradina de langa casa. Solul pentru rasadnita trebuie sa fie usor, afanat, din pamant de telina, turba, nisip si mranita in proportii egale. Semanatul in rasadnite se face pe randuri distantate la 4-5 [cm] unul de celalalt iar distanta dintre plante nu este necesar sa fie mai mare de 2-3 [cm]. Planta rasare in conditii normale in intervalul a 10-15 zile iar cand aceasta are 2-3 frunzulite re repica in rasadnita la distante marite intre randuri respectiv intre plante. In jurul datei de 1 mai firele dezvoltate se planteaza in camp, perioada care deja atinge conditiile de clima necesare dezvoltarii pana la maturitate. In momentul plantarii in camp (gradina) rasadul trebuie sa fie viguros, sa fie deja imbobocit sau chiar inflorit. Distanta intre randuri in acest caz va fi de cca 70 [cm] iar intre plantele de pe fiecare rand distanta este de cca 40 [cm]. Se planteaza in gropi pe un teren bine fertilizat cu ingrasaminte naturale bine fermentate. Se uda la plantare iar mai tarziu ori de cate ori este nevoie, functie de conditiile atmosferice astfel incat solul sa nu se usuce. Lucrari de intretinere Tomatele sunt plante pretentioase la caldura astfel ca temperatura optima pentru dezvoltare este de cca 25-30 grade Celsius iar temperatura optima pentru germinare este de cca 12-13 grade Celsius. Este deasemenea o planta pretentioasa la lumina si umiditate. Dupa plantare se face intretinerea culturii prin lucrari de copilire prin indepartarea copililor de langa coditele frunzelor. Ca si regula de baza ar fi aceea ca lucrarile in cultura se fac de regula dupa ce se ridica roua de pe plante, alte lucrari importante deloc de neglijat fiind tratamentele chimice pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Boli frecvente Cele mai des intalnite boli in cazul tomatelor sunt mana tomatelor, putregaiul cenusiu, boli care se combat eficient cu ajutorul stropirilor cu fungicide iar in cazul daunatorilor, cel ma frecvent intalnit este paduchele negru

Sărmăluţe cu orez în foi de varză acră

2010-03-14T08:18:00.004+02:00

Timp de preparare: 4 ore (complexitate redusa)

Ingrediente:
1 varză acră

1 cană de orez

1 morcov

1 ceapa

1 ardei gras

1 ardei iute, proaspăt sau murat

1 ceaşcă de ulei

1 cutie roşii taiate în bulion

sare

piper pisat şi boabe

foi de dafin

mărar

Mod de preparare:

Varza de spală si se pune la desărat, dacă e nevoie.Se curaţă şi se spală legumele. Morcovul se dă pe răzătoare, ceapa se taie mărunt, la fel şi ardeiul.Într-o cratţă se pune uleiul şi se adaugă ceapa care se lasa să se înmoaie puţin. Se adaugă morcovul, ardeiul gras şi cel iute . Se amestecă de câteva ori în cratiţă şi se adaugă orezul bine spălat şi o cană de apă. Se lasă pe foc până ce este absorbită toată apa. Între timp se potriveşte de sare, se adaugă piperul şi mărar tocat. Se amestecă să se încorporeze. Când a fost absorbită toată apa, se stinge focul şi se lasă un pic să se răcească. Apoi se ia cu lingura din compoziţie, se aşează pe foaia de varză şi se împăturesc sărmăluţe mai mari sau mai mici, după gustul fiecăruia, ale mele sunt mai mici.

Se aşează pe fundul unui vas care merge la cuptor, un strat de varză tocată, se pun câteva linguri de roşii tocate în bulion câteva boabe de piper şi o frunză, două de dafin, pe urmă un rând de sarmale. Se continua cu roşiile în bulion, o foaie de dafin şi iar un rând de sarmale, până terminăm toate sarmalele. Deasupre se pune un strat de varză şi restul de roşii în bulion şi se presară mărar tocat şi se pune apă cât să acopere sarmalele.

Se pune vasul pe foc până începe să fiarbă şi dă câteva clocote, apoi se bagă în cuptorul încălzit la 200 de grade. După 1/2 oră focul se micşorează, se controlează dacă sarmalele mai au suficientă apă, dacă nu se mai adaugă puţină apă caldă şi se mai lasă la cuptor până varza e bine fiartă şi frumos gratinată.

Se servesc cu mămăliguţă şi un ardei iute alături.

Poftă bună!

Crochete de carofi de post

2010-03-13T20:21:00.003+02:00

Timp de preparare: 50 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

1 kg cartofi

30 g drojdie de bere

1 lingură de margarină

150 g făină

5-6 căţei de usturoi pisat

sare

cimbru

ulei pentru prăjit

Mod de preparare:

Se fierb cartofii în coajă, se curăţă şi se pisează bine.Se dizolvă drojdia de bere în apă călduţă. Drojdia dizolvată, margarina, făina, ustuoiul pisat, se daugă peste cartofi. Se frământă compoziţia până se omogenizează. Se modelează mingiuţe care se lasă să crească 15 - 20 minute la loc cald.Se prăjesc în ulei încins până se umflă şi se rumenesc frumos. După preferinţă, se presară cimbru şi se servesc cu felii de roşii.

Poftă bună!

Gogoşi de post

2010-03-11T03:51:00.004+02:00

Timp de preparare:

1 ora si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

3 ceşti de apă

1 ceaşcă de ulei

1 ceaşcă de zahăr

1 plic drojdie uscată Dr. Oetker

1 linguriţă scorţişoară

1 linguriţă coajă rasă de lămâie

1 linguriţă rasă de sare

1/2 kg făină

zahăr pudră

Mod de preparare:

Într-un lighenuş pentru aluaturi, drojdia se amestecă cu făina ca în instrucţiunile de pe plic. Într-o oală se amestecă apa caldă, uleiul, zahărul, sarea şi mirodeniile.Acest amestec se toarnă treptat peste făină şi se frământă, având grijă ca aluatul obţinut să fie moale. Se lasă aluatul la loc cald să crească bine. Se întinde o foaie de 1 cm şi se taie cu un pahar gogoşele rotunde. Se mai lasă 15 minute să crească. Se coc în ulei. Se pudrează cu zahăr farin sau se umplu cu gem.
Poftă bună!

Pricomigdale

2010-03-10T22:51:00.005+02:00

Timp de preparare: 55 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

250 g nuci macinate

1 pahar zahăr pudră

1 ou intreg

1 gălbenuş

1 linguriţă făină

1 praf de vanilieulei

Mod de preparare:

Se freacă bine zahărul cu oul întreg şi cu gălbenuşul până se face ca o spumă. Se adaugă nucile măcinate, vanilia şi făina şi se amestecă bine. Cu mâna puţin udată se formează turtiţe care se aşează în tava de copt, unsă uşor cu ulei. Se lasă distanţă între turtiţe, deoarece cresc în timpul coptului.

Poftă bună!

Băutură de portocale şi lămâie

2010-03-10T09:48:00.004+02:00

Timp de preparare: 1 ora (complexitate redusa)

N-am considerat şi timpul cât stă la macerat, doar pe cel efectiv de lucru.

Ingrediente:

1 kg zahar

10-12 portocale mici

4 lămâi mari

6 l apă

Mod de preparare:

Lămâile se rad de coaja galbenă,iar pieliţa albă se curăţă. Portocalele se curătă de coajă şi se adună toate pieliţele. Se taie portocalele cubuleţe mici care se pun într-o oală mare, peste ele se adaugă miezul lămâilor tăiat mărunt, se zdrobesc şi se adaugă deasupra zahărul.

Se acoperă oala şi se lasă la macerat 2 zile.

După 2 zile se fierb 6l de apă şi clocotind, se toarnă peste compoziţia din oală. Se acoperă şi se lasă aşa 12 ore.

Se strecoară prin tifon, se toarnă în sticle şi se păstrează la rece.

Măcinici

2010-03-08T04:18:00.006+02:00

Pe parcursul acestor zile, simbolurile crestine având în centru figurile celor 40 de Sfinti Mucenici interfereaza cu o serie de mituri pagâne, de cele mai multe ori legate de muncile cîmpului, marcând începutul Anului Agrar.
Obiceiurile din ziua de 9 martie formeaza un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinti, Sfintisori, Bradosi), betia rituala atestata de traditia populara, deschiderea mormintelor si portilor Raiului pentru revenirea spiritelor printre cei vii, aprinderea focurilor în curti si gradini, în fata caselor si pe câmp, purificarea oamenilor si vitelor prin stropirea cu apa sfintita, batutul pamântului cu maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii, aflarea norocului în noul an prin prepararea turtei de Macinici, retezatul stupilor si taierea primelor corzi de vita de vie.În ziua Macinicilor sau Mucenicilor se afla hotarul dintre iarna si vara, dintre zilele aprige ale Dochiei si cele calduroase ale Mosilor. În aceasta zi s-au suprapus doua sarbatori de înnoire sezoniera a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform traditiei, aceasta moare si se preface în stana de piatra, si prima zi a Mosilor, jertfiti si transformati în cenusa pe rugul funerar, pentru dreapta lor credinta.Crestinii ortodocsi din întreaga lume sarbatoresc, cu acelasi prilej, "Sfintii 40 de mucenici din Sevastia".Potrivit traditiei, în vremea împaratului Licinius (începutul secolului al IV- lea e.n.), 40 de soldati crestinati din Sevastia (Armenia) au refuzat sa mai aduca jertfe idolilor. În timpul persecutiei împotriva crestinilor, soldatii au fost aruncati în temnita. Aici s-au rugat la Dumnezeu pentru întarirea credintei si i-au impresionat pe romani prin tinuta lor demna. Guvernatorul imperial Agricola si inspectorul roman Lizios au încercat sa-i convinga pe soldati sa se lepede de credinta crestina. Acestia au refuzat, iar autoritatile romane au ordonat sa fie dezbracati si aruncati într-un lac înghetat de la poalele muntelui Ararat, pentru a-i determina sa renunte la crestinism. Un singur soldat a cedat, dar, dupa ce a fost bagat în apa calda, a murit. Peste noapte, ceilalti 39 de soldati ramasi în apa înghetata, s-au îmbratisat si au început sa cânte imnuri de slava catre Dumnezeu. Privind spre lac, Aglaios, seful închisorii, a observat ca deasupra crestetelor soldatilor pluteau aure. Emotionat, el a intrat în lac, alaturi de soldati si si-a marturisit credinta în Hristos. Sporind severitatea pedepselor, inspectorul Lizios a ordonat ca cei 40, înca în viata, sa fie scosi din apa înghetata si sa li se zdrobeasca fluierele picioarelor cu un ciocan. Supravietuitorii acestei torturi au fost arsi de vii. Istoria crestinismului consemneaza data de 9 martie ca ziua mortii celor 40 de mucenici.
Traditia româneasca a aluatului împletit, fiert sau copt, simbolizeaza sacrificiul mucenicilor îmbratisati în apa rece, amestecata cu gheata si zapada lacului de la poalele muntelui Ararat. Lumea crestina catolica sarbatoreste Sfintii Mucenici la o zi dupa cea ortodoxa.

Reţetă măcinici moldoveneşti(sfinţişori sau mucenici)

Timp de preparare:

pregatire-1 ora,
crescut aluatul- 1 ora si jumatate,

la cuptor- 1 ora.

Ingrediente:

- pentru aluat:

1 kg faina,

25 g de drojdie,

1/2 lingurita de sare,

2 linguri de zahar,

2 plicuri de zahar vanilat,

2 linguri ulei

50g margarina topita

o cana apa caldă

-pentru ornat:

100 g miere,

100 g miez de nuca;

sirop din o cana apa si 2 linguri de zahar

Preparare:

Se pune drojdia, o lingurita din cantitatea de zahar si vreo 3 linguri de apa calduta intr-o canita si se amesteca. Intr-un castron se pune faina si se face o groapa in mijlocul fainii, si-acolo se pune amestecul de drojdie. Peste cca 3 minute se pune si sarea, restul de zahar, restul de apa, uleiul si incepeti sa omogenizati.
In mod normal, faina ar trebui sa fie suficienta, dar daca aluatul este cam cleios, se mai adauga faina, dar cate putin.
Dupa ce se amesteca cu lingura de lemn, incepeti sa framantati cu mainile, date inainte prin faina. Trebuie framantat foarte bine, ideal ar fi sa bagati aluatul la robot, dar puteti framanta si cu mana. Aluatul se lucreaza usor, este foarte maleabil.

Se lasa aluatul la crescut intr-un loc calduros, langa aragaz, cam 1 ora si jumatate pana devine pufos.Dupa ce a crescut aluatul, se ia cate o bucata din acesta, se ruleaza si se formeaza mucenicii.Ungeti tava de cuptor cu putin ulei si asezati mucenicii in ea, dupa care ii ungeti cu apa si zahar vanilat. Dati mucenicii la cuptor pana se rumenesc.Intre timp, pregatiti miezul de nuca si il tocati sau il sfaramati cu sucitorul de coca sau cu masina de macinat nuci. Dupa ce se rumenesc, ungeti bine mucenicii moldovenesti cu miere amestecata cu putin sirop de zahar cu vanilie si presarati miez de nuca.Mucenicii moldovenesti sunt crocanti si rumeni, iar mierea si nuca ii fac absolut deliciosi. Ii puteti servi ca atare sau inmuiati in sirop de zahar ars .

Aceasta reteta traditionala de mucenici moldovenesti se pregateste pentru 9 martie.

Mentiuni:

Cu 40 de paharele, de vin, fireste

La mulţi ani doamnelor şi domnişoarelor

2010-03-08T02:55:00.006+02:00

Cuvintele de mai jos le-am citit scrise de un bărbat indignat de diverse declaraţii legate de ziua de 8 Martie şi de sărbătorirea ei, de faptul că a fost propusă în 1910 la Conferinţa Femeilor Socialiste de la Copenhaga, de o evreică Clara Zetkin ca zi dedicată femeii care să fie sărbătorită la nivel internaţional. Fiind evreică, aceasta ar fi făcut o legătură cu sărbătoarea de Purim, când se omagiază o femeie... Estera, simbolul eroismului feminin evreiesc.

"Femeile ar trebui sărbătorite in fiecare zi. Măcar de cei care au sau au avut vreodată: o mamă, o bunică, o soră.... Dar nu sărbătorite pentru că au câştigat lupta de emancipare, ci pentru truda lor de zi cu zi, de a transmite mai departe credinţa, de a naşte , de a se sacrifica... Purim sau nu, o zi în plus nu strica, mai ales că nu prea văd ce-i necreştin să-i urezi sănătate unei femei dragi, să-i dăruieşti un buchet de flori, sau un simplu ghiocel. Orice se poate răstălmăcii, de aceea unele lucruri pentru unii sunt păcate, pentru alţii nu!

Luna Martie e legata pentru unii de zei mitologici, pentru mine de primăvara...ori ce-i mai feminin decât primăvara care dă viata pământului? Şi atunci de ce nu o sărbătoare la început de primăvara? Şi cine ne opreşte să le sărbătorim şi după Sf. Paşti sau de Bunavestire? Sau de Crăciun? Sau cum spuneam în fiecare zi? "

Felicitări, domnule pentru aceste cuvinte pline de înţelepciune!

Eu ofer toate doamnelor şi domnişoarelor care intră pe blogul meu în această zi un buchet de flori însoţit de cele mai calde urări de bine şi sănătate!

Dovlecei umpluţi

2010-03-07T03:10:00.003+02:00

Timp de preparare: 1 ora si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:

3 dovlecei potrivit de mari

150g caşcaval vegetal

1 ceşcuţă ulei de măslineun

morcov mare

un pastârnac

un ardei verde

un ardei capia roşu

un ardei iute

6-7 felii de vinete marinate pentru iarnă(cu usturoi si mărar)

6-7 căţei de usturoi

3 roşii

o cană suc de roşii mai gros(facut în casă)care se amestecă cu o cana de apă.

busuioc

patrunjel

sare

piper

Mod de preparare:

Dovlecei se spala bine si se taie în două pe lungime(într-o reţetă cineva le zicea corăbioare) se scobesc uşor cu o linguriţă, cu grijă să nu-i rupem şi se aşează într-un vas care poate fi pus la cuptor. Se spală şi se curăţă zarzavaturile. Jumătate din ele se taie mărunt şi se pun într-un castron mare, iar cealaltă jumătate se taie astfel: morcovii rondele, ceapa şi ardeiul capia-julien, ardeiul verde se taie fideluţă, ardeiul iute-feliute rotunde şi se pun în vasul de cuptor printre dovlecei. 2 roşii se taie cubuleţe şi se pun în castron, cea dea treia se taie rondele si se pune printre dovlecei. 3 felii de vinete se taie cubuleţe şi se pun în castron, celelalte se taie în două şi se pun în tavă printre dovlecei.Peste legumele şi zarzavaturile din castron se rade aproape tot caşcavalul, se opreşte puţin pentru ras pe deasupra dovleceilor după ce i-am umplut. Se adaugă în castron usturoiul zdrobit, piperul măcinat,busuioc, pătrunjel, sare. Se amestecă totul încet dar bine, se ia cu lingura din castron şi se umplu dovleceii. După ce i-am umplut pe toţi se mai presară puţin pătrunjel tocat, se ornează dovleceii cu câteva feliute de ardei capia şi se rade deasupra restul de caşcaval. Se adaugă uleiul, sucul de roşii îndoit cu apă, se mai sărează, dacă mai e nevoie.Se dă tava la cuptorul încălzit la 200 grade.

Se lasă la cuptor aproximativ o oră.

Dacă mai este nevoie, între timp se mai adaugă apă.

Se serveşte câte o bucată de dovlecel alături de celelalte legume din tavă şi cu o lingură, două de sos.

Cui îi plac ciupercile poate adăuga în compoziţia de umplut dovleceii şi 2-3 ciuperci. Mie nu-mi plac.

Poftă bună!

Premii

2010-03-06T12:05:00.004+02:00

Zilele astea am primit alte premii de la Medy si Diana.

Multumesc mult fetelor, sunteti dragute ca va ganditi la mine!

1 Martie - Martisor

2010-03-01T12:26:00.004+02:00

Am primit de la Camy un martisor.
Multumesc ,Camy!
Il daruiesc si eu tuturor fetelor care intra pe blogul meu.

Dati clic pe link!

http://www.youtube.com/watch?v=L7O1DeUHRW0

Fasole iahnie

2010-02-28T15:12:00.006+02:00

Timp de preparare:
1 ora si 45 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:
2 ceşti fasole
1 ceaşcă ulei
3-4 cepe
3-4 roşii date pe răzătoare (sau bulion)
4-5 căţei de usturoi
sare,
piper
2 foi de dafin
mărar

Mod de preparare:
Fasolea se alege, se spală şi se pune la înmuiat de cu searăîn apă călduţă, dacă e nouă se poate pune la înmuiat cu 2-3 ore inainte de a fi pusă la fiert. Se scurge din apa în care s-a înmuiat şi se pune apă rece cât să o cuprindă. Când începe să clocotescă, se scurge apa şi se pune altă apaă fierbinte în aceeaşi cantitate. Şi această apă se scurge când începe să clocotescă. Se lasăsă fiarbă până când rămâne cu puţină apă.
Separat se căleşte ceapa în ulei, se adaugă roşiile, sarea, piperul, usturoiul şi se mai amestecă puţin. Se toarnă sosul peste fasole, se pune şi mărarul şi se dă la cuptorul încins în prealabil până când fasolea este bine fiartă şi scăzută.
Poftă bună!

Mărţişorul

2010-02-26T12:23:00.003+02:00

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, care apare în tradiţia românilor şi a unor populaţii învecinate. Femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.

Obiceiul marţişorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii, este legat, conform tradiţiei, de momentul morţii si naşterii simbolice a unei zeitaţi feminine autohtone - Baba Dochia.

Martişor este si denumirea populară a lunii martie, luna începutului de an agrar.Obiceiul mărţişorului s-a pastrat pana in zilele noastre dar nu la cotele sensibilitatii de alta data.În credinţa populară mărţişorul simbolizează funia anului care adună, prin impletirea celor două fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb şi roşu reprezintă cele doua anotimpuri opuse, iarna şi vara, în vechile societăţi tradiţionale fiind cunoscute doar aceste două anotimpuri de bază, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.

În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare.

În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.

Să ne bucurăm de primele zile ale primăverii şi de gestul tandru de a oferii un mărţişor sau a primii un mărţişor!

Ghiocelul

2010-02-23T11:14:00.014+02:00

Se spune ca atunci când Dumnezeu a creat lumea i-a spus zăpezii să meargă şi să roage florile să-i dea un pic din culoarea lor. Rând pe rând florile au refuzat. Atunci foarte tristă zapada l-a întrebat pe ghiocel dacă poate să-i dea din culoarea lui. Ghiocelul a acceptat. Ca răsplată, zăpada îl lasă să înflorească primul primăvara.

Culeasa din iubirea ce-aduce o primavara

Primeste scumpa doamna aceasta mica floare

Culeasa din iubirea ce-aduce o primavara,

Si tu o pune draga pe pieptu-ti mic si fin

Iubirea-mi dulce floare va straluci divin...…

Pârjoale moldoveneşti....de la Păstorel

2010-02-21T15:39:00.003+02:00

Să ne întoarcem la Păstorel.

V-am spus data trecută că ţinea o rubrică gastronomică într-o publicaţie. Reţetele publicate în acea rubrică au fost strânse în volumele „Gastronomice” si „De re culinaria” aparute postum.
Anul trecut, când s-au împlinit 115 ani de la naşterea poetului, epigramistului şi scriitorului Al. O. Teodoreanu(Păstorel) a fost editat volumul II din Gastronomice pe 6 CD . Reţetele sunt citite de Valentin Urâtescu.

Atunci când a acceptat să ţină o rubrică gastronomică a scris o "Predoslovie":

Predoslovie

Cerca-ma voi in cronica pe care
M-am invoit s-o scriu saptamanal
Pe langa sfatul profesional
Sa pun ceva piper si-un pic de sare.

Nu este cronicar, ci papagal
Cel ce repeta cu nerusinare
Prozaicele retete culinare
Asa cum le-a gasit in manual.

Si de infatisez ca predoslov
Spre-a obarsi sonetul de istov
In endecasilab natura moarta.

Nu-i loc pentru estet sa fie trist,
Caci si bucataria e o arta,
Atunci cand bucatarul e artist

Astăzi am ales să vă prezint reţeta lui Păstorel de Pârjoale moldoveneşti.

In ceea ce priveste carnea, popreala nu-i: poti face mata parjoale si din carne de vitel si de miel si de pasare (gaina, rata, piept de gasca si chiar de curcan, cum binevoiesti). Parjoala batraneasca insa, numai din carne de vita sau de vitel (cel mai bine), amestecata cu porc va s-o faci, altfel nu.
Si iata cum:Treci carnea prin masina de doua ori. A doua oara adaugi: miez de paine muiat in lapte, sare, piper, marar, patrunjel fin tocat si prajit in unt. Cand ai scos tocatura a doua oara din masina, mai pui mata numarul necesar de oua (la ½ kilogram de carne, doua oua), freci fundul vasului in care pui tocatura c-un bot de unt proaspat de marimea unui ou de rata, adaugand (ad libitum) si un cartof ras pe razator.
Odata tocatura bine amestecata, presari fundul de lemn, pe care lucrezi carnea, cu posmag (pesmet pisat, daca ai utiat cum se zice la Vaslui). Iei cate o lingura de tocatura si-o tavalesti, pana ce-i dai forma sferica. Dupa asta, turteste tocatura cu un cutit lat, pana ce sfera se reduce la latimea unui deget aratator, mai plinut.
Bati apoi laterala cu doua cutite tocatura, pana ce ia forma numita in geometrie sector circular, care e forma definitiva, avand grija sa rotunjesti putin varful, prin turtire. Ajuns aici, pregatesti tigaia in care ai lasat sa se topeasca o bucata buna de unt proaspat.
Cand da untul in clocot, asezi parjoalele in tigaie si le prajesti pe ambele parti, pana ce se rumenesc cat trebuie (aici e aici!). Dupa ce s-au rumenit, le scoti cu lingura gaurita si le potrivesti frumusel pe farufuria (calda) pe care vor fi servite. Tot mestesugul e ca parjoala sa fie bine rumenita pe dinafara si mustaoasa pe dinauntru.
Garnitura clasica e piureaua de cartofi sau, cand apar, cartofii noi, opariti cu unt.O parjoala moldoveneasca nu trebuie sa intreaca in lungime o carte de joc, trei degete normale in latime si sa fie de grosimea unui index de “boxer”, categoria cocos.

Noroc la foc si pofta buna la mancare!

Invitaţie la masă cu..... Păstorel Teodoreanu

2010-02-21T01:10:00.007+02:00

La început se cuvine să spun câteva cuvinte despre Păstorel.

Alexandru O. Teodoreanu zis "Păstorel" dintr-o glumă a tatălui său şi a rămas astfel pentru toţi cei care l-au cunoscut, citit şi iubit. A fost un avocat si scriitor român, cunoscut epigramist, gurmand si iubitor de vinuri, membru de seama al boemei iesene si bucurestene. A ramas în literatura româna prin epigramele sale. Romanul sau cel mai cunoscut este "Hronicul mascariciului Valatuc", pe care criticul literar George Calinescu îl compara cu "Gargantua si Pantagruel".

Iata ce spune Pastorel despre arta culinara:

“O reteta de mâncare e ca si o partitura: trebuie interpretata. Menuetul lui Beethoven e acelasi pentru toate privirile. Dar una e pe vioara maestrului George Enescu si alta pe dibla lautarului de la Moara Vaduva.”

În anul 1973 apare postum volumul Gastronomice, reeditat în 2000.

Iată şi câteva sfaturi apărute într-o revistă a cărei rubrica gastronomica o ţinea Păstorel:

1. Cand inviti pe cineva la masa nu-i faci un serviciu. De aceea, trebuie sa-i dai tot timpul impresia ca te simti onorat ca a primit sa petreaca un ceas sau doua sub acoperisul dumitale. Expresia: a face cinste (a plati) e grosolanie. Cinste iti face acel care accepta.

2. Nu te aseza niciodata la masa inainte ca doamna gazda sa fi luat loc. Pana atunci asteapta in dreptul locului care ti-a fost indicat. Daca nu ti-a indicat locul, informeaza-te.

3. Cand te asezi, aseaza-ti scaunul in asa fel incat, razimandu-te de spteaza, bustul sa-ti ramaie perfect vertical. E oribil la vedere domnul care se afla pe marginea scaunului. Doamna in aceasta pozitie e de neconceput.

4. Tine-ti coatele lipite. Cand esti la masa, ca si cand esti calare, numai asa trebuie sa le tii. Pentru a tine darlogii, furculita si cutitul, miscarile antebratului sunt suficiente. Daca toti convivii ar tine coatele pe masa lasand la o parte latura estetica, pentru banchete ar trebui construite mese kilometrice, cu microfoane si haut-parleur.

5. Du mancarea la gura, nu gura la mancare. Patrupedele se apleaca la nutret, e drept, dar n-au ce face.

6. Nu sorbi supa, chiar daca te-ai familiarizat cu zgomotul si nu-l mai auzi. Daca nu poti manca prea fierbinte, asteapta putin. Asteptand insa, nu-ti trece vremea sufland in farfurie sau vanturand lichidul cu lingura: fa conversatie.

7. Daca cineva iti pune intrebari cand esti cu gura plina, fa-l sa astepte.

8. Nu duce paharul la gura inainte de a te fi sters (servetelul nu-i un ornament) si cu atat mai putin daca n-ai terminat mestecarea. Urmele de alimente pe pahar sunt dezgustatoare.

9. Nu introduce cutitul in peste (afara de cazul ca ti s-a pus tacam special), nici in tocatura. In ambele cazuri furculita si o bucatica de paine sunt suficiente.

10. Nu taia coaja oului cu cutitul. Urmele lasate strica apetitul celorlalti. Serveste-te de lingurita cu care ai sa mananci oul.

11. In nici o imprejurare si sub nici un motiv nu baga cutitul in gura: e fioros! Branza, dupa ce o tai, o asezi pe paine si-o duci la gura (cearca numai, si sa vezi daca nu poti).

12. In afara de paine, crenvursti, sparanghel, prune, ridichi de luna si inca vreo cateva alimente care se bucura de privilegii, nu manca nimic cu mana. A decupa o pasare sau a curati un fruct se invata intr-o singura sedinta (in cateva luni de dresaj invata o maimuta de specie inferioara).

13. Daca sticla de vin e pe masa, ai grija ca paharul vecinei din stanga sa fie intotdeauna plin. Daca cea din dreapta sta alaturi de un mojic, trebuia sa ai grija si de ea.

14. Daca esti servit inaintea persoanei despre care crezi ca ar fi trebuit servita inainte, nu interveni in ordinea stabilita sau dezordinea practicata, complicand serviciu. Asta nu te priveste. E treaba amfitrionilor.

15. Imediat ce amfitrioana s-a pregatit sa paraseasca masa, ridica-te, avand grija sa faci loc vecinei.

16. Daca nu esti foarte intim intr-o casa, nu cere voie sa fumezi imediat ce s-a terminat masa, Daca altii mai in varsta nu si-au aprins tigarile, rabda!

17. Nu cere untdelemn cand se serveste unt topit, si nici unt topit cand se serveste untdelemn. Poate ca lipseste.

18. Daca nu poti rezista nevoii de a te scobi in dinti, nu-ti fa paravan din mana: e ostentativ si inelegant.

19. Cand ti se ofera ceai, pune intai lingurita pe farfurie si pe urma du ceasca la gura.

20. E bine sa multumesti gazdei la plecare pentru clipele pe care le-ai petrecut in casa ei, dar nu spune cum te scoli de la masa: merci! Nu-i chic.

21. Comporta-te, cand esti singur la masa, ca si cum te-ai comporta la un dineu de gala."

De data asta numai atât, dar am să revin cu epigrame şi binenţeles cu reţete de-ale lui Păstorel!

Dragobetele saruta fetele.

2010-02-20T09:52:00.003+02:00

Am preluat acest articol de pe un site, pentru ca mi-a placut si pentru ca trebuie sa nu ne uitam traditiile si obiceiurile stramosesti. Asa ne pastram identitatea in lumea asta super globalizata.

Dragobetele se sarbatoreste pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 si 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia data de cele doua calendare (iulian si gregorian).
Marcel Lutic a observat ca acestea se afla „în preajma zilelor Babei Dochia si a echinoctiului de primavara. Mai ales în sudul României, exista o perioada întreaga, la îngemanarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”. În majoritatea locurilor, data celebrarii este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat ca a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea Dragobetele.
Îmbracati de sarbatoare, fetele si flacaii se întâlneau în fata bisericii si plecau sa caute prin paduri si lunci, flori de primavara. Daca se gaseau si fragi infloriti, acestia erau adunati în buchete si se puneau ulterior în lautoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele:
„Flori de fraga

Din luna lui Faur

La toata lumea sa fiu draga

Urâciunile sa le desparti”.
Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stateau si vorbeau fetele si baietii. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburatorit, urmarite de câte un baiat caruia îi cazuse draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata îl placea, îl saruta în vazul tuturor.
De aici provine expresia Dragobetele saruta fetele!. Sarutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ti afisa dragostea în fata comunitatii. „Unii tineri, în Ziua de Dragobete, îsi crestau bratul în forma de cruce, dupa care îsi suprapuneau taieturile, devenind astfel frati, si, respectiv, surori de cruce. Se luau de frati si de surori si fara ritualul de crestare a bratelor, doar prin îmbratisari, sarutari fratesti si juramânt de ajutor reciproc. Cei ce se înfrateau sau se luau surori de cruce faceau un ospat pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian.
Folcloristul român Constantin Radulescu-Codin, în lucrarea „Sarbatorile poporului cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele.” scria: „Dragobete e flacau iubiet si umbla prin paduri dupa fetele si femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde si le face de râsul lumii, atunci când ele se duc dupa lemne, flori, bureti ...”. De aici si provine raspândita expresie adresata fetelor mari si nevestelor tinere, care îndrazneau sa lucreze în aceasta zi: „Nu te prinda Dragobete prin padure!”.
În aceasta zi, oamenii mai în vârsta trebuiau sa aiba grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului. Nu se sacrificau animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile ramasite de zapada, numita zapada zânelor, iar apa topita din omat era folosita pe parcursul anului pentru înfrumusetare si pentru diferite descântece de dragoste.
Exista o serie de obiceiuri în zona rurala legate de aceasta sarbatoare. Barbatii nu trebuie sa le supere pe femei, sa nu se certe cu ele, pentru ca altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii considera ca în aceasta zi trebuie sa glumeasca si sa respecte sarbatoarea pentru a fi îndragostiti tot anul. Iar daca în aceasta zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun baiat, se crede ca tot anul nu va fi iubita de nici un reprezentat al sexului opus. În aceasta zi, nu se coase si nu se lucreaza la câmp si se face curatenie generala în casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor. În unele sate se scotea din pamânt radacina de spânz, cu multiple utilizari în medicina populara.

Salată de vinete

2010-02-16T22:48:00.004+02:00

Pentru că am intrat in postul Paştelui, am pregătit o salată de vinete , cu vinete pe care le-am copt în timpul verii, le-am ambalat în punguţe pentru alimente şi le-am pus la congelator.

Timp de preparare: 20 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:
un pachet de vinete coapte, congelate

1 ceaşcă de ulei

sare

1 ceapă tocată fin

3-4 căţei de usturoi pisaţi (facultativ)

câteva fire de mărar

1-2 roşii

Mod de preparare:

Se scot vinetele de la congelator. Se decongelează. Dacă nu au fost tocate când au fost puse la congelator, se toacă cu tocătorul de lemn, se pun într-un castron şi se freacă cu lingura de lemn adăugându-se sarea, uleiul puţin câte puţin iar la sfârşit ceapa, usturoiul şi mărarul tocat fin.

Se ornează cu rondele de roşii, sau fiecare ornează după inspiraţie.

Poftă bună!

Tocăniţă de ardei cu cartofi

2010-02-16T13:08:00.009+02:00

Timp de preparare: 1 ora si 30 minute (complexitate redusa)
Ingrediente:
3-4 cepe
3 ardei verzi
3 ardei capia rosii, sau ardei rosii
1 ardei iute
1 morcov
4-5 cartofi
3-4 catei de usturoi
300g rosii taiate in bulion
3 linguri bulion facut in casa
o cescuta de ulei de care va place la gatit
busuioc verde
patrunjel verde
4-5 boabe piper
sare
Mod de preparare:
Se spala bine si se curata legumele. Ceapa se taie julien, ardeii se taie fideluta, morcovul rondele, iar cartofii cuburi.Se pune ceapa la calit in cratita in care vrem sa preparam mancarea, se mesteca usor pana isi schimba putin culoarea. Se adauga morcovii si ardeii si se calesc cateva minute, dupa care se adauga si cartofii. Se mesteca usor sa se caleasca si ei, dar nu trebuie sa se lipeasca de cratita sau sa se farame. Cand s-au calit suficient, se adauga rosiile taiate cu bulionul lor si cele 3 linguri de bulion dizolvate intr-o cana de apa fiarta. Intre timp se aprinde cuptorul aragazului.Se lasa sa dea cateva clocote, se da focul mic si se potriveste de sare. Se pune in mancarica busuiocul si patrunjelul taiate fin si se da la cuptor pana cand mancarea a scazut suficient si legumele sunt bine fierte.Daca mai este nevoie se mai poate adauga cate putina apa calda.
Se serveste calda cu mamaliguta!
Pofta buna!

Pateurile lui Alex

2010-02-13T14:35:00.001+02:00

Când fiica mea a împlinit 18 ani şi a serbat această importantă zi din viaţa ei cu prietenii, eu am stat toată seara în bucătărie şi am pregătit nu ştiu câte tăvi de pateuri. Aşa mult le-au plăcut că m-au "condamnat" să fac toată seara pateuri!
Şi eu abia venisem de la coafor şi urma să plec dimineaţa la o nuntă!
S-a ales praful de coafura mea!

Timp de preparare: 1 ora si 30 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:
500g brânză dulce
250g margarină
250g făină
2 ouă
un vârf de cuţit de sare

Mod de preparare:
250g de brânză se frământă cu margarina , făina şi un vârf de cuţit de sare, după care se ţine la frigider cel puţin 1/2 oră. Se intinde o foaie groasă de 1cm şi se taie rondele cu un pahar. Rondele se pun câte două, una peste alta, dar celei de deasupra i se face o gaura la mijloc cu un pahar mai mic.
În acea gaură se pune din următorul amestec: 250g brânză dulce şi un ou amestecate bine.
Se pun pateurile în tavă, se ung cu celălalt ou bătut bine(sau numai cu gălbenuş), se bagă la cuptor să se coacă.Sunt gata când s-au rumenit puţin pe margini.Sunt foarte bune calde, dar şi reci.
Poftă bună!

Cartofi franţuzeşti

2010-02-13T14:14:00.001+02:00

Timp de preparare: 55 minute (complexitate redusa)

Ingrediente:
1 kg cartofi
150g brânză de oi
4 ouă
150ml smântână
caşcaval
80g unt

Mod de preparare:
Se fierb cartofii în coajă, se curăţă şi se taie felii. Se aşază într-un vas termorezistent uns bine cu unt, un rând de cartofi, peste ei se adaugă un rând de brânză rasă pe răzătoarea mare şi câteva bucăţi de unt, se alternează straturile de cartofi şi brânză până terminăm cartofii şi brânza. Ultimul strat este de cartofi. Peste ei se toarnă ouăle bătute bine în care am adăugat şi smântâna. Cine mănâncă mai sărat poate pune şi un praf de sare în ele. Eu nu pun.
Deasupra se rade caşcaval, se pun şi ultimele bucăţi de unt şi se bagă la cuptor. Se lasă la cuptor până se rumenesc frumos şi deasupra.
Poftă bună!